În România există aproximativ 13 milioane de utilizatori de internet, după cum arată harta excluziunii și incluziunii digitale. Totuși, mai bine de 10 milioane dintre aceștia nu au competențe digitale de bază, potrivit hărții realizate de Fundația EOS. Cei mai mulți locuitori din mediul rural (91%) nu folosesc servicii online de banking sau servicii de e-guvernare.

Mai multe gospodării au avut acces la rețeaua de internet de acasă în 2021

Comparativ cu anul 2020, numărul de gospodării din România care au beneficiat de acces la internet de acasă a crescut cu 2,6%. Mai mult de jumătate dintre aceste gospodării sunt situate în mediul urban, conform unor date furnizate de Institutul Național de Statistică pe tema accesului la tehnologii IT&C în 2021.

A crescut și numărul de utilizatori de internet cu vârste cuprinse între 16-74 de ani față de 2020, cu încă 2,7% în 2021, ceea ce înseamnă un număr aproximativ de 13 milioane de români care utilizează internetul. Chiar dacă ponderea utilizatorilor de internet este relativ mare, doar 16,7% dintre cei care au accesat internetul anul trecut au interacționat cu autorități sau servicii publice în scop personal.

Comerțul electronic a înregistrat creșteri considerabile

În ultimii ani, comerțul electronic a înregistrat creșteri importante, tot mai mulți utilizatori alegând să acceseze online produsele/serviciile de care au nevoie. În 2020, anul pandemiei, comerțul electronic a atins un nivel maxim de 58,2%, având o ușoară scădere în 2021 (de 0,9%).

Aproape 40% dintre utilizatorii de internet în vârstă de 16-74 ani au accesat informații/conținut pe care le-au catalogat drept false sau suspicioase. Dintre aceștia, un procent de doar 38,6% au verificat dacă informațiile accesate pe site-urile de știri sau pe rețelele de socializare sunt adevărate.

Românii pierd timp la ghișee pentru că nu folosesc serviciile digitale

În rândul șomerilor, peste 60% dintre aceștia nu sunt utilizatori de internet, ceea ce înseamnă că le este dificil să își găsească un loc de muncă mai bun. Pe de altă parte, românii care aleg să meargă la ghișee pentru diferite servicii și pentru interacțiunea cu statul pierd destul de mult timp, în comparație cu serviciile digitale pe care le pot accesa din confortul casei.

Datele oferite de INS și de Harta digitalizării arată că 83% dintre români nu folosesc internetul pentru a interacționa cu autoritățile publice. Aproape la fel de mare este și procentul de persoane care nu folosesc serviciile de banking digital – 81,5%.

În ceea ce privește comerțul electronic, deși se află într-o ascensiune sesizabilă, mai bine de jumătate dintre utilizatorii de internet cu nivel scăzut de educație nu au făcut cumpărături online. Același lucru este valabil și în cazul pensionarilor, deoarece 71,4% dintre aceștia nu au achiziționat bunuri/servicii cu ajutorul internetului.

Email-ul este un mijloc de comunicare preferat de 50% dintre români

Cât despre efectuarea de apeluri video/audio, în jur de 76% români au realizat astfel de acțiuni. Printre mijloacele de comunicare folosite cu precădere în rândul utilizatorilor români de internet se află și e-mailul, folosit de 50,7%.

Serviciile de e-guvernare și administrație locală online sunt folosite mai mult de persoanele care au studii superioare. De altfel, elevii și studenții cu vârsta de peste 16 ani sunt mai interesați să caute informații despre bunuri și servicii pe internet (55.7%).

72% dintre români, adică mai mult de 10 milioane, nu au competențe digitale de bază, conform datelor Eurostat, măsurarea indicatorului fiind efectuată în baza Cadrului european de referință pentru competențe digitale pentru cetățeni.

România, pe ultimul loc în UE la competitivitatea digitală

Ediția de anul trecut a Indicelui economiei și societății digitale (DESI) arată că România se află pe ultimul loc în rândul statelor membre UE în ceea ce privește progresele de competitivitate digitală în mai multe domenii, între care capitalul uman și integrarea tehnologiilor digitale în companii.

Deși România are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC și se situează pe locul 10 privind conectivitatea în clasamentul UE, aceasta ocupă ultima poziție în categoria aferentă serviciilor publice digitale, pentru că indicatorii sunt cu mult sub media UE.