În România, cererea de carte nu este una tocmai satisfăcătoare. Conform Eurostat, doar 6.2% dintre români deschid câte o carte, procentul clasând România pe ultimul loc în Europa. Așadar, premisele pentru o afacere constând într-o librărie, fie ea și online, nu sunt tocmai optimiste. Însă, având în vedere că începerea școlii se apropie, este interesant să privim la consumul produselor culturale în țara noastră.
Afacerea cu cărți, o rampă de lansare
Miliardarul american Jeff Bezos, fondatorul Amazon și cel mai bogat om din lume, și-a început afacerea în comerțul online cu cărți. Acum, pe Amazon se vând, pe lângă cărți, aproape toate categoriile de produse, platforma având o valoare de piață de 1300 de miliarde de dolari.
În România, există exemplul Elefant.ro, un site care s-a făcut cunoscut pe piață datorită cărților, ajungând în timp un mall online. Și pe eMag se comercializează cărți, pe lângă celelalte articole de diverse tipuri. Cărturești, librăria cunoscută mai ales în București, vinde acum și în online, la fel cum procedează și mai multe edituri, care au găsit astfel calea cea mai directă de a ajunge la public.
După cum se poate vedea, oferta de carte, mai ales în mediul online, este una destul de variată în România, însă nu același lucru se poate spune despre cerere. După cum se știe, în anul 2020, consumatorii din România au preferat cumpărăturile online, aprovizionându-se în acest mod cu alimente, medicamente, electronice, produse de îngrijire. Mai exact, 45% dintre românii care sunt familiari cu internetul și care au între 16 și 74 de ani au făcut shopping online în primul an de pandemie. Ca o comparație, în 2019, doar 23% dintre utilizatorii de internet români cu același interval de vârstă au făcut achiziții din mediul online. Practic, într-un an aproape s-a dublat gradul de utilizare a comerțului electronic în România, catalizatorul fiind pandemia provocată de noul Coronavirus.
Ce merge mai bine: cartea tipărită sau e-book-ul?
Chiar dacă oamenii au apelat într-un număr mare la comerțul electronic, foarte puțini însă și-au achiziționat cărți. Doar 4% dintre românii care au apelat la shopping online în anul 2020 și-au cumpărat tipărituri: cărți, ziare, reviste, spun cei de la Eurostat. În schimb, ceilalți cumpărători online din Uniunea Europeană au fost mult mai deschiși, nu mai puțin de 16% dintre ei achiziționându-și cărți, ziare sau reviste prin intermediul e-commerce-ului. Cei mai mulți cititori se pare că sunt printre cumpărătorii online din Germania: 30% dintre aceștia au făcut achiziții care au constat în ziare, reviste și cărți tipărite. Germania este urmată de Olanda în acest top (25% și de Malta și Luxemburg, cu 22%).
Vecinii românilor au înregistrat și ei procente interesante în ceea ce privește achiziția online de tipărituri. Dacă bulgarii au avut un consum mai mic decât românii, ungurii au fost mai interesați de acest domeniu: 15% dintre cumpărătorii online din Ungaria au achiziționat cărți și alte materiale tipărite.
În ceea ce privește consumul de e-books, de ziare și reviste online, 2% dintre românii care au cumpărat de pe internet au optat pentru aceste produse în anul 2020. Comparativ, ceilalți cetățeni din UE au fost mai activi, din acest punct de vedere: 8% dintre ei au cumpărat cărți, reviste și ziare digitale. Grecia și Cipru s-au poziționat sub România, bulgarii au fost pe aceeași poziție cu românii, iar ungurii au înregistrat un procent de 7%. Cei mai interesați din punct de vedere al consumului de produse digitale au fost olandezii (19%), danezii (18%) și irlandezii (16%).
Diferențele dintre consumul gratuit și cel pe bani
În Uniunea Europeană, în general, ziarele online și site-urile de știri oferă un conținut gratuit, la fel cum se întâmplă și în România. La noi, în 2020, 51% dintre bărbații care utilizează internetul și au vârste cuprinse între 16-74 de ani s-au folosit de el pentru a citi diverse platforme de informare, știri, ziare sau reviste online. Femeile au înregistrat un procent și mai slab, de 44%.
În Uniunea Europeană, consumul de știri online este mult mai ridicat: 76% dintre bărbați cu vârste între 16 și 74 de ani au accesat internetul pentru a intra pe site-uri de știri, ziare și reviste online, în timp ce 73% dintre femeile din același interval de vârstă au avut aceleași preocupări. Alte situații: bulgarii (bărbați – 59%, femeile – 57%), ungurii (bărbații – 84%, femeile 82%).
Pe ce tip de produse culturale dau bani românii
Sunt și unele domenii în care cumpărătorii online români au fost mai darnici în 2020. 5% dintre ei au plătit pentru servicii de streaming si de download de filme, iar 1% au cumpărat DVD-uri cu filme din mediul online, 3% au plătit pentru streaming sau download de muzică, 2% pentru jocuri video, iar 1% pentru bilete la diverse spectacole.
Așdar, statisticile Eurostat au arătat că mai mulți cumpărători online din România au preferat filmele pe streaming, în fața celorlalte produse culturale de pe internet. Totuși, procentul este mult mai mic decât cel înregistrat la nivelul UE, unde 19% dintre cumpărătorii online au optat pentru serviciile de streaming sau de downloadare a filmelor, în timp ce 5% au preferat să cumpere DVD-uri cu filme din mediul virtual.
În privința platformelor gratuite, cum este youtube, românii au fost mult mai receptivi în 2020. Nu mai puțin de 38% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și 35% dintre femeile din același interval de vârstă care au accesat internetul s-au uitat la video-uri și la programe TV pe streaming, procent care clasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Comparativ, media UE este de 77% în rândul femeilor și de 72% în cel al bărbaților.
