Allianz Trade

Analiștii spun că pericolul inflaționist încă este omniprezent în România și în restul țărilor europene care au fost afectate de criza energetică. Cu toate acestea, se așteaptă ca în semestrul al doilea al acestui an să se manifeste o reducere ușoară, care să ajungă la 12,5-13%, de la vârful care a fost înregistrat la finele trimestrului al doilea, de 14%, după cum arată o analiză a Allianz Trade.

Pericolul inflaționist rămâne omniprezent

Reprezentanții acestei companii sunt de părere că efectul pozitiv asupra diminuării de prețuri din perioada verii, ce a apărut din sectorul produselor agricole poate să fie înlăturat de eventuala sistare a furnizării gazului rusesc, drept măsură de prevenție contra acumulării de stocuri pentru sezonul rece.

„Într-adevăr, România are o poziție favorabilă din punct de vedere al aprovizionării datorată zăcămintelor proprii însă prețurile de extracție/producție nu sunt mici. Efectul negativ datorat crizei energetice apare și prin importurile de diverse produse mai scumpe”, spune Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director – Allianz Trade în analiza prezentată pe site-ul companiei.

Ce va afecta planurile de normalizare ale BCE

Potrivit aceluiași document, în 2023, eforturile impuse de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru normalizare, vor fi din ce în ce mai risipite înainte ca rata efectivă a politicii monetare să ajungă la un nivel neutru.

Planurile de normalizare ale BCE vor fi afectate și de creșterile provocate de prețurile la energie, de riscurile tot mai mari de fragmentare a zonei euro, de blocajele în lanțul de aprovizionare și de incertitudinea geopolitică.

Rezerva Federală își temperează ambițiile de creștere, în 2023 și va deveni mai dificil pentru BCE să se opună tendințelor și să se concentreze asupra continuării căii de normalizare. Astfel că se prefigurează două majorări ale ratelor pentru prima parte a anului viitor.

Specialiștii se așteaptă ca Banca Centrală să vizeze o normalizare treptată, dar fermă, în ceea ce privește poziția sa monetară în al doilea semestru al acestui an. Din acest motiv, începând cu luna iulie, sunt așteptate creșteri suplimentare de 25 pb, mai ales pentru lunile septembrie și decembrie. Este puțin probabil să devină realitate așteptările pieței cu privire la un ritm de normalizare mai agresiv, inclusiv al unei creșteri a ratei de 50 bps.

Crescând cu 220 bps rata de politică monetară în următoarele 12 luni, ratele de schimb au adus BCE în fața „testului hawkishness”, spun cei de la Allianz Trade. Însă, în privința activelor, acestea se vor menține extrem de sensibile la evoluția orientării monetare a Băncii Centrale. Dacă BCE va avea un comportament mai agresiv decât se așteaptă piața, s-ar produce o scădere a valorii activelor. În această situație. BCE va anunța, în mod clar, sfârșitul achizițiilor nete de active. De asemenea, este iminent ca această să se angajeze în prealabil la o mărire a ratei în iulie, care ar fi prima în ultimii 11 ani.

În tot acest timp, toată atenția va fi îndreptată pe recalibrarea orientărilor BCE în ceea ce privește creșterea viitoare a ratei, ce va fi influențată de modul cum evoluează schimburile comerciale dintre combaterea inflației și controlul încetinirii creșterii.

Inflația maximă din zona euro nu pare să scadă

După ce a fost înregistrată o scurtă pauză în aprilie, când au ajutat măsurile guvernamentale la menținerea inflației energetice sub control, dinamica a început din nou să crească, mai ales în luna mai.

Inflația globală a crescut cu 0,7 puncte procentuale în zona euro, ajungând la un nivel record de 8,1%, mai ales din cauza accelerării inflației în energie (cu 1,7 puncte procentuale, ajungând la 39,2%), dar și a majorării prețurilor alimentelor (de la 6,3% in aprilie, la 7,5%).

Presiunile asupra prețurilor se extind, iar inflația de bază crește cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la un nivel record de 3,8%. Astfel, perspectivele inflaționiste rămân extrem de incerte, spun specialiștii, nefiind exclusă o nouă creștere. Măsurile de sprijin fiscal contribuie la limitarea inflației cu circa 0,5 puncte procentuale în timpul anului, iar analiștii se așteaptă la măriri ale prețurilor la materiile prime (creșterea petrolului Brent, din cauza embargoului UE asupra petrolului din Rusia), inflația manifestând o continuare a creșterii în timpul verii. Se preconizează că, în zona euro, inflația va ajunge la 7.0% în acest an, iar în 2023 va ajunge la 3.0%.

Incertitudine ridicată în jurul perspectivei economice

Și incertitudinea din jurul perspectivei economice rămâne ridicată. Trebuie menționat faptul că dinamica economică a zonei euro s-a menținut foarte bine pe fondul șocului provocat de prețurile la energie, al blocajelor din lanțul de aprovizionare și al incertitudinilor geopolitice. În privința aceasta însă, sondajele de opinie indică mai multe obstacole economice: spre deosebire de titlul PMI, componentele anticipative (cele pentru comenzi noi de fabricație) au înregistrat o scădere, ajungând sub pragul neutru de 50 și s-au alăturat ordinelor de export, ce au devenit negative în luna martie a acestui an.

Vrei să rămâi informat?

Înscrie-te la newsletter pentru a primi știri noi, doar o dată pe săptămână, direct pe email.

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.