Inflația

Inflația este un fenomen specific economiei de piață a unui stat, definit de creșterea prețurilor și de reducerea puterii de cumpărare a monedei naționale. Cu alte cuvinte, vei constata că atunci când mergi la cumpărături cu 100 lei o să pui mai puține produse în coș decât o făceai altădată cu aceeași sumă.

De exemplu, inflația apare atunci când se înregistrează o creștere masivă a cererii, care este urmată de creșterea prețurilor de către producători. Cât despre rata inflației, aceasta reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau au scăzut într-o perioadă determinată timp (calculată de obicei lunar sau anual).

Întorcându-ne în timp în 1971, Ceaușescu propunea o lege prin care să limiteze creșterea prețurilor. Drept consecință, mai multe produse au dispărut de pe rafturile magazinelor și au început să fie vândute mai scump, în mod ilegal.

Modul în care se calculează inflația

Rata inflației se calculează, de obicei, lunar sau anual. Practic, prețurile dintr-o lună sau dintr-un an sunt comparate cu cele din luna, respectiv anul anterior. Prin determinarea ratei de inflație, pot fi evaluate schimbările de preț pentru anumite produse și servicii.

Inflația se calculează cu ajutorul indicelui prețurilor de consum (IPC), care are rolul de a măsura transformările costurilor pentru produse de consum obișnuite, pe care orice persoană le deține în gospodărie. Economiștii sunt de părere că pentru a calcula inflația, este nevoie înainte de toate de o adaptare la realitatea actuală.

Tipurile de inflație

În ceea ce privește tipurile de inflație, pot fi identificate:

  • inflația “târâtoare”: acest tip de inflație este considerată ușoară și este caracteristică perioadelor în care prețurile cresc cu 3% sau mai puțin pe an. Conform unor păreri, o inflație de până la 2% este benefică pentru creșterea economică a unei țări. Consumatorii se așteaptă la o creștere continuă a prețurilor, așa că își achiziționează din timp produse pentru a nu plăti mai mult în viitor. Astfel se ajunge la expansiunea economică și la creșterea cererii. Termenul de inflație “târâtoare” a fost propus în 1959 de un profesor universitar;

  • inflația plimbătoare”: acest tip de inflație este asociat unei creșteri a prețurilor între 3 și 10% pe an. Aceasta este considerată dăunătoare pentru economie. În încercarea de a evita prețurile mari la care se așteaptă, oamenii cumpără mai mult decât au nevoie și implicit, cererea crește. În unele situații, producătorii și salariile nu mai țin pasul cu ritmul cererii, aflat într-o continuă creștere. Această inflație s-a instalat și în România;

  • inflația galopantă: inflația crescută la 10% afectează grav economia unei țări. Prețurile aflate în creștere duc la devalorizarea banilor și la imposibilitatea oamenilor de a se descurca cu salariul pe care îl câștigă. O astfel de situație a avut loc inclusiv în România, mai precis în perioada 1999-2004, când s-a înregistrat o variație a ratei de inflație între 45,8% și 11,9%. Acest tip de inflație poate să facă ravagii în economia unei țări, motiv pentru care trebuie să fie evitată în orice fel;

  • hiperinflația: definită prima dată în 1956 de un profesor universitar, hiperinflația înseamnă majorarea prețurilor cu peste 50% pe lună. Acest fenomen apare foarte rar, însă au existat cazuri inclusiv în România. Printre cele mai cunoscute cazuri de hiperinflație trebuie menționat cazul din Germania din 1920 sau cel din Venezuela din 2010;

  • stagflația: acest fenomen este caracterizat de creșterea constantă a prețurilor, în ciuda stagnării creșterii economice. În această situație, prețurile bunurilor și serviciilor cresc deși nu există o cerere suficientă care să stimuleze creșterea economiei;

  • inflația negativă: inflația negativă sau deflația este opusă inflației. Dacă inflația este caracterizată de creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a oamenilor, deflația reprezintă scăderea prețurilor de consum. Într-o astfel de perioadă, oamenii și companiile nu mai fac investiții și nu mai cumpără bunuri și servicii, tocmai pentru că se așteaptă la o scădere continuă a prețurilor, astfel că economia este afectată grav. Pentru că cererea scade, companiile pot fi nevoite să facă concedieri.

Cauzele creșterii inflației

În acest an, la baza inflației a stat creșterea cererii după eliminarea restricțiilor, cerere pentru care lanțurile de aprovizionare nu erau pregătite. Costurile de transport au crescut, la fel și prețul petrolului.

În economie, cauzele inflației sunt diverse. Creșterea ofertei de bani care depășește creșterea economică este una dintre cauzele principale din spatele inflației. În egală măsură, creșterea explozivă a cererii pentru bunuri și servicii poate genera un dezechilibru între cerere și ofertă care duce în cele din urmă la creșterea prețurilor.

Cauzele exacte ale creșterii prețului nu pot fi determinate cu exactitate nici de Guvern, nici de Banca Națională. Inflația este de fapt o medie dintre creșterea și scăderea prețurilor unor bunuri și servicii, ce reflectă cheltuielile populației. La baza modificării acestor prețuri se pot afla mai multe motive: preferințele consumatorilor, evoluția permanentă a tehnologiei, majorarea costurilor de transport etc.

Consecințele creșterii inflației

Drept consecințe principale, inflația schimbă comportamentul oamenilor în ceea ce privește consumul, investițiile și economiile. Creșterea inflației duce la scăderea puterii de cumpărare și la deprecierea monedei naționale.

Fiecare persoană resimte inflația în mod diferit. De exemplu, o creștere a IPC (indicele prețului de consum) de 5,3% era resimțită ca fiind de 8% de către pensionari, în timp ce pentru persoanele cu venituri mai mari de 6.000 lei aceasta se resimțea la un procent de 4%. De regulă, prețurile tind să crească la produse de bază mai degrabă decât la cele neesențiale (de exemplu, creșterea prețului pentru pâine, ulei sau carne).

La modul general, inflația poate fi privită ca un număr aplicabil întregii economii. Aceasta se resimte diferit tocmai pentru că oamenii au nevoi și venituri diferite. În mod automat, persoanele cu venituri mici vor simți inflația mai puternic decât cele care au venituri mari și pot să își acopere necesarul de bunuri și servicii în ciuda creșterii prețului.

Mărirea constantă a veniturilor este probabil singura modalitate prin care o persoană se poate proteja de inflație. De asemenea, creșterea prețurilor de consum poate fi avantajoasă pentru investitori. Spre exemplu, creșterea prețurilor la energie este benefică pentru cei care investesc în acțiunile companiilor din acest domeniu.

Rata inflației în România a ajuns 7,9% în octombrie

Conform previziunilor, rata inflației de la finalul acestui an ar putea fi de peste 7%. Estimările par să se adeverească, dat fiind că în octombrie rata inflației a urcat la 7,9%. România a înregistrat scumpiri la produsele alimentare și nealimentare, precum și pentru servicii. De exemplu, prețul gazelor crește cu 46%, iar prețul energiei electrice cu 24%. Cât despre alimente, există majorări de prețuri inclusiv pentru legume și zahăr. Prognoza BNR pentru rata inflației la final de 2021 este de 5,6%.

Astfel, inflația este un fenomen prin care cantitatea de bunuri și servicii achiziționate cu aceeași unitate monetară scade. Inflația este resimțită în mod diferit de fiecare individ, având efecte care variază în funcție de tip și intensitate, precum și de felul în care guvernul controlează situația.

Vrei să rămâi informat?

Înscrie-te la newsletter pentru a primi știri noi, doar o dată pe săptămână, direct pe email.

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.