Cinci țări din Uniunea Europeană au pierdut prefinanțarea pentru Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, a anunțat în urmă cu puțin timp europarlamentarul Siegfried Mureşan. Este vorba despre Bulgaria, Polonia, Ungaria, Olanda și Suedia, care au pierdut prefinanțarea pentru PNRR pentru că nu au avut proiecte aprobate de Comisia Europeană până la finalul anului 2021. În Polonia și Ungaria aprobarea planurilor a fost amânată până la rezolvarea problemelor referitoare la statul de drept și independența justiției.
Cele 5 țări au pierdut prefinanțarea de 13%
Europarlamentarul a anunțat printr-o postare pe Facebook că cele cinci țări au pierdut prefinanțarea de 13%, pe care statele membre UE o pot primi în temeiul Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru implementarea PNRR-ului. Statele au putut să primească această prefinanțare numai după aprobarea PNRR-ului de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, până la sfârșitul anului trecut, mai exact până la 31 decembrie 2021.
De altfel, Sigfried Mureşan a menționat că legislația europeană a fost respectată îndeaproape în etapa de plată a prefinanțării, așa cum se va întâmpla și în viitor, în evaluarea reformelor și investițiilor pe care le vor realiza statele membre pentru a primi tranșele de bani.
Motivele pentru care cele 5 țări au pierdut prefinanțarea
În aceeași postare, europarlamentarul a vorbit și despre motivele pentru care fiecare dintre aceste țări au pierdut prefinanțarea pentru PNRR. În Bulgaria, Olanda și Suedia, planurile nu au fost depuse la termen din diferite considerente. În Bulgaria, spre exemplu, planul nu a fost depus la timp din cauza instabilității politicii interne. În ultimul an, s-au succedat trei guverne și fiecare a încercat să modifice PNRR-ul. În mod similar, întârzierea depunerii planului de către Suedia a fost cauzată de schimbarea guvernului.
Statele membre UE cărora nu li s-au aprobat planurile până la data de 31 decembrie 2021 nu vor beneficia de prefinanțare, dar vor primi în tranșe din 6 în 6 luni sumele care li se cuvin, atâta vreme cât întrunesc obiectivele referitoare la investiții și reforme.
PNRR-ul României a fost evaluat pozitiv de Comisia Europeană
La începutul lunii decembrie 2021, Comisia Europeană anunța plata primei tranșe din PNRR către România, în valoare de 1,85 miliarde de euro. Prima tranșă a fost virată ca urmare a îndeplinirii țintelor și jaloanelor pentru anul 2021, în număr de 21. Întregul plan prevede un total de 507 ținte și jaloane care trebuie îndeplinite.
Împărțit în 15 componente, PNRR-ul României se aliniază priorităților Comisiei Europene și vizează nevoile țării în materie de digitalizare, tranziție verde, sănătate și reziliență economică etc. Pentru anul 2021, închiderea jaloanelor asumate s-a făcut prin adoptarea unei serii de acte normative care vizează, printre altele, infrastructura feroviară, securitatea cibernetică, transformarea digitală.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a declarat că primirea acestei prime tranșe este o confirmare a faptului că România a negociat bine PNRR-ul și că și-a asumat responsabilitatea de a realiza reformele cerute atât de Comisia Europeană, cât și de români. Această tranșă obligă România să își canalizeze toate eforturile pentru a îndeplini următoarele ținte, care sunt numeroase. De altfel, Dan Vîlceanu a solicitat ministerelor și instituțiilor publice implicate să prioritizeze îndeplinirea acestor ținte.
România va accesa următoarea finanțare dacă îndeplinește condițiile din program, iar numărul de jaloane planificate pentru 2021 și pentru primul trimestru al acestui an este de 45. În total, trebuie îndeplinite 507 jaloane până la data de 31 august 2026.
România va beneficia de o finanțare totală de 29,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea unor domenii prioritare pentru țară, prin adoptarea mai multor reforme și investiții. Din totalul de 29,2 miliarde de euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumut acordat în condiții avantajoase.
