Accace România, unul dintre pionii principali în rândul companiilor de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, a efectuat o analiză pe tema fiscalității criptomonedelor în România. Compania a analizat inclusiv prevederile legislative din acest domeniu.

Popularitatea monedelor virtuale se află într-un trend ascendent

Piața criptomonedelor se află într-o permanentă dezvoltare în întreaga lume, iar numărul de persoane care investesc în cripto crește în egală măsură. Acest trend atrage în mod automat și o extindere a ariei de folosire a criptoactivelor.

Potrivit noilor reglementări care au fost introduse în Codul Fiscal cu privire la impozitarea câștigurilor din tranzacționarea de criptomonede începând cu anul 2019, persoanele fizice care obțin venituri în urma acestei activități trebuie să declare și să plătească impozit pe veniturile din alte surse și CASS. Contribuția de asigurări sociale (CAS) nu trebuie plătită.

Persoanele care se află în categoria celor care obțin câștiguri de acest tip trebuie să declare veniturile prin depunerea anuală a Declarației Unice. Această procedură se aplică începând cu veniturile obținute în anul 2019, iar impozitul pe venit (cota de 10%) se aplică asupra câștigurilor aferente obținute de persoana fizică.

Conform legii, persoanele fizice care obțin venituri din tranzacțiile cu criptomonede și totalul acestora depășește valoarea a 12 salarii minime brute pe țară trebuie să plătească contribuția CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate). În 2021, plafonul este de 27.600 lei. Câștigurile de maxim 200 lei per tranzacție sunt scutite de impozitare, atâta vreme cât totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește valoarea de 600 lei.

Plata unor servicii în criptomonede

Una dintre situațiile care pot fi neclare în ceea ce privește impozitarea veniturilor din tranzacționarea criptomonedelor o constituie cea în care o entitate de tip PFA prestează servicii și este remunerată de beneficiar în criptomonede, deși factura prevede plata în moneda tradițională (fiat).

Mădălina Bădescu, Tax Manager Accace România, a oferit un exemplu concludent în acest sens: o entititate de tip PFA care prestează servicii recurente și emite lunar o factură de 1.000 euro, care va fi achitată în 1.000 de criptomonede (cu valoare inițială de un euro), iar beneficiarul serviciilor deține o platformă de tranzacționare prin intermediul căreia monedele virtuale pot fi convertite în moneda tradițională.

Entitatea de tip PFA va impozita veniturile obținute prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, în raport cu prevederile Codului Fiscal. Venitul net anual se determină ca diferență dintre venitul brut și cheltuielile deductibile aferente. Venitul brut este reprezentat de sumele încasate efectiv la nivelul entității.

În exemplul oferit de Mădălina Bădescu, este vorba despre o facturare lunară în euro, dar încasarea efectivă în fiat va putea fi recunoscută numai în momentul tranzacționării criptomonedelor ce au fost oferite ca metodă de plată a facturii respective și a obținerii unui venit efectiv încasat de entitate.

Concluziile analizei

Compania a concluzionat că impozitarea ar trebui să se realizeze în anul fiscal în care criptomonedele obținute ca metodă de plată a unor facturi sunt schimbate într-o monedă tradițională recunoscută de BNR, iar entitatea încasează suma în cont.

Mădălina Bădescu a adăugat că anumite clauze contractuale ar putea să genereze interpretări conform cărora declararea să fie efectuată pe baza facturilor emise și după tranzacționarea criptomonedelor să fie necesară o nouă declarare pentru diferență, în situația în care valoarea tranzacționării o depășește pe cea facturată pentru serviciile prestate.