Conform unor estimări din piață, in România, peste un milion de români sunt activi pe diferite platforme de tranzacționare a criptomonedelor, dar numărul celor interesați de acest domeniu este din ce in ce mai mare.

Cadrul legal din România privind impozitarea cripto

Legislația în vigoare încadrează transferul de cripto în categoria veniturilor „din alte surse”, supunându-se regimului fiscal din aceasta categorie, dar cu câteva particularități. În Legea nr. 30/2019, prin care se aprobă OUG nr. 25/2018, la articolul 114, alin. (2) lit. m se specifică:

„…contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile (…) au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului”.

O particularitate ar fi că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale care se aplică se află în sarcina celor care realizează venituri, nu în a plătitorilor de venit, cum se întâmplă în situația altor venituri din respectiva categorie.

Tot legislația românească spune că și pentru schimburile efectuate prin platformele de tranzacționare, raportarea este tot în obligația utilizatorilor. Rămân însă mai multe neclarități, printre care modul de declarare sau suma care se supune taxării.

Cum se declară veniturile

Persoanele fizice care obțin venituri din aceste tranzacții sunt obligate să le declare prin Declarația unică și să achite taxele respective. În anul 2021, declarația a avut termen limită de depunere 25 mai, fiind luate în calcul veniturile înregistrate în anul 2020 din criptomonede și cele estimate a se realiza în 2021. Contribuabilii cu rezidență fiscală în România sunt obligați să declare veniturile, indiferent dacă acestea au fost obținute în țară sau din străinătate.

După cum s-a precizat deja, toate câștigurile din tranzacții cu cripto fac parte din categoria veniturilor din alte surse, iar acest lucru înseamnă că se supun impozitului pe venit și CASS – contribuției sociale de sănătate, fără a se impune CAS – contribuția de asigurări sociale.

Cum și când se plătește

Pentru transferul de monedă virtuală, impozitul este de 10%. Câștigul din transferul de monedă virtuală se determină ca o diferență pozitivă dintre prețul de vânzare și cel de achiziție, fiind incluse și costurile directe ale tranzacției (comisioanele platformelor de tranzacționare sau de validare a tranzacțiilor în rețea, în cazul operațiunilor directe între utilizatori).

Pentru anul 2020, în ceea ce privește CASS, contribuția se datorează dacă totalul veniturilor înregistrate este cel puțin echivalent cu 12 salarii minime brute pe țară (27.600 de lei – adică 12 luni x 2.300 lei). Cota CASS, care este de 10%, se aplică acestui plafon.

Cine vinde cu profit, intră la impozitarea pe criptomonede și va trebui să achite dările aferente către Stat. În cazul unui câștig sub nivelul de 200 lei per tranzacție, nu se va impozita, condiția fiind ca totalul câștigurilor realizate într-un an fiscal să nu depășească valoarea de 600 de lei.

Ce clarificări vor trebui aduse de lege

Conform specialiștilor de pe piața cripto, sunt mai multe aspecte care trebuie lămurite, din punct de vedere legal, în România, în materie de criptomonede. În primul rând, este neclar momentul la care un beneficiar de venit trebuie să determine câștigul de declarat.

Din punct de vedere teoretic, acest moment ar trebui să fie cel în care se desfășoară conversia din unități de cripto în unități ale monedei fiat (lei, euro, dolar etc), dar platformele de tranzacționare pun la dispoziția utilizatorilor portofele electronice în care pot fi stocate unități cripto, dar și portofele electronice pentru stocarea monedelor clasice, astfel că determinarea poate fi destul de dificilă.

În mod clar, având în vedere evoluția rapidă a pieței, și legislația va trebui să țină pasul și să se adapteze.

Impozitarea criptomonedelor în diverse țări

Dacă în România încă sunt aspecte legale de lămurit în privința criptomonedelor, legislația fiind destul de „subțire” și lasă loc la interpretări, în țările dezvoltate cadrul legal este mult mai bine pus la punct.

În Germania – pare că se aplică unul dintre cele mai agresive sisteme de impozitare în domeniul monedelor virtuale, dar, de fapt sunt datorate taxe doar dacă se tranzacționează Bitcoin în primul an de la achiziția/primirea de Bitcoin. După un an, însă, nu se mai datorează nicio taxă, astfel că este clar că acest stat încurajează posesia de criptomonede pe termen lung.

Norvegia – aici se practică un sistem de impozitare diferit, în sensul că se achită o taxă de 25% din profit, având în vedere că tranzacțiile cripto sunt privite ca profituri înregistrate de pe piața de capital. Dar avantajul în această țară este că pentru persoanele care înregistrează pierderi din tranzacția Bitcoin aceste pierderi sunt deductibile. Tot la capitolul taxare intră, în Norvegia, și minarea de Bitcoin, care este considerată venit din alte surse, ca și în România, astfel că respectivele companii achită taxe pe venit din câștigurile realizate în acest mod.

Franța – în acest stat se încearcă o campanie agresivă de prevenire și control al evaziunii fiscale prin criptomonede. Vânzările, în acest caz, sunt taxate cu 66% din profitul realizat, pentru că nu sunt catalogate drept tranzacții comerciale. Pentru traderii activi, taxele sunt mai mici, fiindu-le impus un impozit progresiv care începe de la 28%.

Portugalia – în această țară, considerată un adevărat rai al criptomonedelor, tranzacționarea Bitcoin nu se impozitează. Dar nici aici lucrurile nu sunt foarte clare, din punct de vedere legislativ. Traderii, în schimb, plătesc taxe.

Spania – în peninsulă, cei care tranzacționează Bitcoin pe termen scurt (maxim un an) sunt impozitați cu cote de la 24,75% la 52%. Tranzacționările pe termen lung sunt taxate cu cote de la 19% la 23%, procentul fiind diferit în funcție de banii câștigați într-un an.

Țări în care criptomonedele sunt interzise sau ilegale

Statutul juridic al monedelor virtuale variază de la o țară la alta. Dacă în unele state, Bitcoin a devenit mijloc legal de plată, cum este cazul El Salvador, în altele tranzacțiile cu cripto sunt interzise: Algeria, Bolivia, China, Columbia, Egipt, Indonezia, Iran, Nepal, Macedonia de Nord, Rusia, Turcia, Vietnam.