Contrar așteptărilor guvernanților, rata șomajului nu a înregistrat o scădere atât de mare, iar în luna ianuarie a acestui an se situa la 3,34%. Câteva luni mai târziu, la finalul lunii octombrie, rata șomajului la nivel național era de 2,76%.

Această diferență nu poate fi pusă neapărat pe seama integrării șomerilor în câmpul muncii, ci mai degrabă pe relaxarea restricțiilor de călătorie din mai multe țări europene, lucru ce i-a motivat pe mulți dintre românii șomeri să își caute un loc de muncă în străinătate, în țări unde salariile sunt mai mari.

România are peste 12.000 de șomeri cu studii superioare

În 2022, mărirea salarială obligatorie nu poate garanta o creștere în numărul de angajați la nivel național. La finalul lunii octombrie, se înregistra un număr de 12.870 șomeri cu studii superioare, cărora le-ar fi mai ușor să se integreze în câmpul muncii în comparație cu cei peste 70.000 de șomeri cu studii gimnaziale, care au șanse mari să se confrunte cu dificultăți în momentul angajării.

În unele cazuri, angajatorii sunt nevoiți să investească în calificările angajaților, ceea ce ar însemna cheltuieli despre care nu au siguranța că le vor putea amortiza. Atunci când cheltuielile cu salariații cresc, există o posibilitate mare să crească și sarcinile din fișa postului.

Salariul minim brut va ajunge la 2.550 lei începând cu anul viitor, ceea ce i-ar putea motiva pe viitorii salariați, însă nu mulți antreprenori iau în calcul noi angajări pentru prima jumătate a anului 2022, în special din cauza efectelor pandemiei. Multe firme au întâmpinat dificultăți în a rămâne active pe durata pandemiei și tocmai de aceea nu iau în calcul recrutări de personal.

Modificările cu privire la obligațiile angajatorului ar putea reduce numărul de locuri de muncă

Prevederea potrivit căreia angajații pot fi plătiți maxim 24 luni cu salariul minim brut pe țară de la data semnării contractului individual de muncă ar putea duce la unele modificări la nivel organizațional în cadrul unor firme, cum ar fi la reducerea numărului de posturi. După perioada de 24 de luni, angajatorii vor fi nevoiți să mărească salariile, chiar dacă unele posturi, spre exemplu, nu implică eforturi suplimentare de muncă sau activități care să justifice o mărire de salariu. Pentru a putea să susțină aceste măriri de salariu, antreprenorii se pot îndrepta mai degrabă către creșterea prețurilor la produsele și serviciile furnizate.

În legislația muncii au apărut și alte modificări în anul 2021, printre care și lipsa obligativității de a încheia regulament intern și fișă de post în cazul microîntreprinderilor (angajatorii cu cel mult 9 angajați). Deși s-a dorit o creștere a flexibilității în ceea ce privește relațiile de muncă, pare că această modificare îngreunează gestionarea acestor relații de către antreprenori. Cele două instrumente de bază, fișa de post și regulamentul intern, sunt documente doveditoare ale faptului că angajatul cunoaște standardele, limitele și condițiile muncii pe care o desfășoară.

Angajatorii trebuie să informeze salariații despre pilonul 2 de pensii

O altă noutate din acest an este cea privitoare la obligativitatea angajatorilor de a informa salariații referitor la pilonul 2 de pensii. Angajații cu vârsta până în 35 de ani trebuie să adere obligatoriu la Pilonul II, iar pentru cei cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani aderarea la un fond de pensii administrat privat este opțională. Această modificare aduce o nouă responsabilitate pentru antreprenori, cărora le revine acum și sarcina de a informa salariații despre pilonul 2 de pensii.

Aceste noutăți și modificări ar putea aduce noi provocări pentru mediul de afaceri anul viitor, mai ales pe fondul pandemiei care încă nu s-a încheiat.