Proiectul de cloud guvernamental a fost modificat: se introduc conceptele de cloud hibrid și control parlamentar, dar noua formă încă atrage critici din partea specialiștilor

În urmă cu ceva timp, apărea varianta inițială a proiectului de cloud guvernamental, care este finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta a fost dur criticată de specialiștii din domeniu, care spuneau că proiectul în acea formă reprezenta de fapt un impediment în digitalizarea României. Acum, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a venit cu o nouă formă a acestui proiect, dar se pare că încă ar exista prevederi care descurajează puternic concurența.

Se introduce conceptul de „cloud hibrid”

Noua formă în care se prezintă proiectul vine, printre altele, cu un concept nou – acela de cloud hibrid. Acesta face referire la un cloud guvernamental care include și o componentă de cloud privat, statul român fiind cel care se ocupă de implementarea și administrarea acesteia. Nu sunt oferite foarte multe detalii privitor la felul în care funcționează cloud-ul hibrid.

În general, există trei tipuri de cloud-uri: privat, hibrid și public. Fiecare autoritate alege un tip de cloud, în raport cu nevoile și cu tipurile de date pe care le utilizează. Totuși, în proiect nu sunt clasificate aceste lucruri, dar se specifică faptul că Guvernul va decide printr-o hotărâre cadrul de management și stocare a datelor, precum și mecanismul de achiziție a resurselor și serviciilor din cloud. Cu alte cuvinte, Guvernul va decide pentru autorități, fără ca acestea să poată stabili pe cont propriu ce soluție li se potrivește.

În prima formă, proiectul de cloud guvernamental nu făcea o departajare între autoritățile centrale și cele locale. De data aceasta, se menționează faptul că autoritățile publice locale au posibilitatea de a dezvolta infrastructuri informatice de tip cloud sau de a utilza soluțiile furnizate de entități private.

Rămâne valabilă noțiunea de „proprietate publică a statului”

În ultima formă a proiectului, încă apare conceptul de proprietate publică a statului când vine vorba despre software-ul folosit în cloud și pentru migrarea în cloud, deși în zona de software termenul de proprietate nu este tocmai folosit. Aici există soluția de licențiere, chiar dacă utilizarea software-ului este gratuită. Acest lucru înseamnă că folosirea lui nu este neapărat echivalentă cu achiziția lui, ci cu deținerea dreptului de a îl utiliza un anumit interval de timp.

De asemenea, sunt introduse și câteva excepții de la obligativitatea de a folosi cloud-ul guvernamental. Printre instituțiile care nu trebuie să folosească obligatoriul această soluție se numără autoritățile publice din zona apărării, ordinii publice și securității naționale, Parlamentul, Președintele României și autoritatea judecătorească. Prin urmare, anumite date nu vor fi incluse în cloud, cum ar fi cele deținute de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Se introduce controlul parlamentar în realizarea și administrarea cloud-ului

Conform proiectului, se va introduce un control parlamentar asupra activității de realizare și administrare a cloud-ului guvernamental, în vederea asigurării drepturilor constituționale la viață intimă, familială și privată, libertatea de exprimare și secretul corespodenței. Cât despre eficiența acestui control, nu se știu încă prea multe, deoarece nu sunt prevăzute măsuri în cazul unor nereguli. Parlamentarilor le revine doar obligația de a efectua rapoarte privind modul de administrare și utilizare a cloud-ului de către autorități.

Încă există critici la adresa proiectului de cloud guvernamental

Specialiștii din domeniu afirmă că noua formă a proiectului vine cu îmbunătățiri, dar și că păstrează elemente care descurajează puternic concurența și piața privată de software. Sunt apreciate conceptele de cloud hibrid și cloud first, dar nu se poate spune că este cea mai bună formă a proiectului, întrucât multe probleme din versiunea inițială nu au fost rezolvate, așa cum a subliniat Robert Bogdanffy, Public Affairs Director la Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Nici Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) nu se declară mulțumită de noua formă a proiectului, motivând că Serviciul Român de Informații devine unicul furnizor de securitate cibernetică a cloudului.

StartingUP.ro

Articole pe aceeași temă

500.000 de lei pentru proiecte de reziliență climatică prin Platforma de mediu pentru București, în parteneriat cu Orange Romania

Bucureștiul a devenit un oraș aglomerat de construcții, cu infrastructura de clădiri, drumuri, transport, apă și energie din ce în ce mai expuse la riscuri climatice precum creșterea temperaturilor, scăderea…

Citește

Impactul inflației asupra afacerilor mici

Inflația reprezintă o provocare majoră pentru toate sectoarele economiei, dar impactul său este resimțit în mod deosebit de afacerile mici. Acestea se confruntă adesea cu resurse limitate, iar fluctuațiile prețurilor…

Citește

Te-ar mai putea interesa

Principalele greșeli de evitat în strategia de marketing a startup-urilor

  • November 1, 2024
Principalele greșeli de evitat în strategia de marketing a startup-urilor

Avantajele utilizării criptomonedelor în afaceri: Tranzacții mai sigure și costuri reduse

  • October 31, 2024
Avantajele utilizării criptomonedelor în afaceri: Tranzacții mai sigure și costuri reduse

Cum îți alegi forma de organizare fiscală potrivită afacerii tale

  • October 30, 2024
Cum îți alegi forma de organizare fiscală potrivită afacerii tale

Avantajele și dezavantajele freelancingului față de înființarea unui SRL

  • October 29, 2024
Avantajele și dezavantajele freelancingului față de înființarea unui SRL

Ghid pentru începerea unui magazin online: Pași esențiali și costuri implicate

  • October 28, 2024
Ghid pentru începerea unui magazin online: Pași esențiali și costuri implicate

5 platforme eficiente pentru promovarea afacerilor locale

  • October 25, 2024
5 platforme eficiente pentru promovarea afacerilor locale