În urmă cu ceva timp, apărea varianta inițială a proiectului de cloud guvernamental, care este finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta a fost dur criticată de specialiștii din domeniu, care spuneau că proiectul în acea formă reprezenta de fapt un impediment în digitalizarea României. Acum, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a venit cu o nouă formă a acestui proiect, dar se pare că încă ar exista prevederi care descurajează puternic concurența.
Se introduce conceptul de „cloud hibrid”
Noua formă în care se prezintă proiectul vine, printre altele, cu un concept nou – acela de cloud hibrid. Acesta face referire la un cloud guvernamental care include și o componentă de cloud privat, statul român fiind cel care se ocupă de implementarea și administrarea acesteia. Nu sunt oferite foarte multe detalii privitor la felul în care funcționează cloud-ul hibrid.
În general, există trei tipuri de cloud-uri: privat, hibrid și public. Fiecare autoritate alege un tip de cloud, în raport cu nevoile și cu tipurile de date pe care le utilizează. Totuși, în proiect nu sunt clasificate aceste lucruri, dar se specifică faptul că Guvernul va decide printr-o hotărâre cadrul de management și stocare a datelor, precum și mecanismul de achiziție a resurselor și serviciilor din cloud. Cu alte cuvinte, Guvernul va decide pentru autorități, fără ca acestea să poată stabili pe cont propriu ce soluție li se potrivește.
În prima formă, proiectul de cloud guvernamental nu făcea o departajare între autoritățile centrale și cele locale. De data aceasta, se menționează faptul că autoritățile publice locale au posibilitatea de a dezvolta infrastructuri informatice de tip cloud sau de a utilza soluțiile furnizate de entități private.
Rămâne valabilă noțiunea de „proprietate publică a statului”
În ultima formă a proiectului, încă apare conceptul de proprietate publică a statului când vine vorba despre software-ul folosit în cloud și pentru migrarea în cloud, deși în zona de software termenul de proprietate nu este tocmai folosit. Aici există soluția de licențiere, chiar dacă utilizarea software-ului este gratuită. Acest lucru înseamnă că folosirea lui nu este neapărat echivalentă cu achiziția lui, ci cu deținerea dreptului de a îl utiliza un anumit interval de timp.
De asemenea, sunt introduse și câteva excepții de la obligativitatea de a folosi cloud-ul guvernamental. Printre instituțiile care nu trebuie să folosească obligatoriul această soluție se numără autoritățile publice din zona apărării, ordinii publice și securității naționale, Parlamentul, Președintele României și autoritatea judecătorească. Prin urmare, anumite date nu vor fi incluse în cloud, cum ar fi cele deținute de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Se introduce controlul parlamentar în realizarea și administrarea cloud-ului
Conform proiectului, se va introduce un control parlamentar asupra activității de realizare și administrare a cloud-ului guvernamental, în vederea asigurării drepturilor constituționale la viață intimă, familială și privată, libertatea de exprimare și secretul corespodenței. Cât despre eficiența acestui control, nu se știu încă prea multe, deoarece nu sunt prevăzute măsuri în cazul unor nereguli. Parlamentarilor le revine doar obligația de a efectua rapoarte privind modul de administrare și utilizare a cloud-ului de către autorități.
Încă există critici la adresa proiectului de cloud guvernamental
Specialiștii din domeniu afirmă că noua formă a proiectului vine cu îmbunătățiri, dar și că păstrează elemente care descurajează puternic concurența și piața privată de software. Sunt apreciate conceptele de cloud hibrid și cloud first, dar nu se poate spune că este cea mai bună formă a proiectului, întrucât multe probleme din versiunea inițială nu au fost rezolvate, așa cum a subliniat Robert Bogdanffy, Public Affairs Director la Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Nici Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) nu se declară mulțumită de noua formă a proiectului, motivând că Serviciul Român de Informații devine unicul furnizor de securitate cibernetică a cloudului.