Ultimii ani nu au fost deloc ușori, nici pentru oameni, nici pentru firme. Pandemia i-a adus pe toți în fața unor provocări fără precedent și în fața unor măsuri care au avut drept efect distanțarea socială, dar și psihologică dintre oameni. Purtarea măștilor, reducerea interacțiunii și teama de infectare au fost cele care ușor-ușor și-au spus cuvântul, iar oamenii au început să devină mai temători și mai stresați în privința zilei de mâine.

Această tendință a fost sesizată și în rândul afacerilor, iar antreprenorii care au identificat-o și au dorit să o înlăture, au luat atitudine. Astfel, beneficiile extrasalariale au căpătat o nouă direcție. Dacă până în pandemie, angajații erau „răsfățați” de firme cu abonamente la sălile de fitness sau scaune pentru masaj, acum există o preocupare mai mare a angajatorilor de top de a acorda atenția cuvenită sănătății mintale și bunăstării emoționale.

Cum i-a afectat psihic pandemia pe oameni

Specialiștii în sănătatea psihică au atras atenția că oamenii de toate vârstele au fost „loviți” din punct de vedere emoțional de Covid-19. În Franța, care este una dintre cele mai populate țări din Europa, a fost un val de afecțiuni psihice, în timpul pandemiei, în special în rândul adolescenților și tinerilor, foarte mulți dintre aceștia neavând astfel de probleme înainte. Printre cele mai frecvente boli mintale care au luat naștere în pandemie se numără anxietatea, depresia și insomnia.

Și psihologii români sunt mai ocupați ca niciodată în această perioadă, având în vedere că stresul și tensiunea psihică ce au fost cauzate de coronavirus nici nu au apucat bine să se atenueze, că au început îngrijorările și teama permanentă în privința războiului. Toate aceste stări prelungite conduc către instalarea anxietății, ale cărei principale simptome sunt frica, neliniștea și agitația permanentă. Anxietatea, odată instalată, nu trece de la sine, ci este nevoie de o abordare diferențiată, în funcție de severitate: psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, altfel spus, specialiștii pot decide care este metoda cea mai potrivită de intervenție: ședințele la psiholog sau la psihoterapeut sau combinarea acestora cu tratamentul medicamentos.

Potrivit studiilor efectuate in timpul pandemiei, un bolnav din cinci (18,1%) care a fost diagnosticat cu COVID-19 a primit și un diagnostic de anxietate și depresie în 90 de zile de la infectare. Studiul a fost efectuat de revista The Lancet Psychiatry analizând peste 69 de milioane de dosare medicale electronice din Statele Unite ale Americii.

Cât de importantă este sănătatea mintală la locul de muncă

În România, experții în sănătatea mintală atrag atenția că ar fi mult mai multe persoane afectate din punct de vedere psihic decât cele cuprinse în statistică, având în vedere că în această țară domeniul psihologiei și al bolilor de această natură încă se află într-o zonă tabu, marcată de prejudecăți și de teama de stigmatizare.

Psihicul angajaților este foarte important într-o organizație, existând studii care întăresc acest fapt. Scopul principal al unui business, în privința angajaților, este acela ca ei să rămână la locul de muncă și să prospere. Atitudinea lor echilibrată și productivă, deciziile și acțiunile care sunt luate de o minte lucidă și rațională sunt în avantajul companiei. La polul opus, angajații care suferă de diverse afecțiuni psihice, pot avea o atitudine diferită: au tendința să se izoleze și să nu mai colaboreze cu echipa pentru obținerea unor rezultate, sunt mereu nemulțumiți, iscă diverse conflicte la locul de muncă și pot destabiliza atmosfera, având chiar puterea de a-i influența și pe alți angajați să adopte o atitudine neprofesionistă.

Munca de acasă pe care mulți români au fost nevoiți să o practice în ultimii doi ani marcați de pandemie a favorizat izolarea oamenilor. Dacă în trecut atmosfera de la birou, interacțiunea cu colegii și diversele evenimente corporate îi stimulau pe oameni să socializeze, munca în fața unui ecran a redus destul de mult acest aspect. Izolarea este una dintre cauzele de bază ale apariției problemelor psihice.

Ce măsuri iau angajatorii

Fiind conștienți că un angajat echilibrat emoțional este o forță în cadrul întreprinderii, din ce în ce mai mulți angajatori încep să acorde importanță acestui aspect. Ca un exemplu, la Majorel România, o companie care are peste 2.300 de angajați, se pune mare accent pe starea emoțională a angajaților, oferindu-li-se acestora programe specializate de psihoterapie. De asemenea, departamentul de HR s-a implicat mai mult și a comunicat mai bine în perioada pandemiei.

La Libra Internet Bank, sunt puse la dispoziție programe de dezvoltare personală și traininguri, care îi ajută pe oameni să fie mai motivați și mai mulțumiți de locul de muncă. Totodată, angajații pot face și voluntariat în timpul serviciului. În această companie, circa 40% dintre angajați sunt de mai bine de patru ani pe posturi.

La KPMG România și Moldova, s-a lucrat remote și hibrid în perioada pandemiei, iar angajații au fost ajutați să identifice semnele de burnout și de oboseală la ei și la colegi și au fost încurajați să ia atitudine în acest sens.

La Kaufland România, oamenii au parte de o școlarizare inițială, iar pe parcurs de o formare continuă la locul de muncă. De asemenea, compania le pune la dispoziție atât angajaților cu dizabilități cât și tuturor celorlalți consilieri care să-i ajute să aibă o experiență plăcută la locul de muncă.

În concluzie, în 2022, după o perioadă grea, din punct de vedere emoțional, pricinuită de pandemie, la care se adaugă stresul provocat de războiul din Ucraina, oamenii sunt mai stresați și mai vulnerabili în fața afecțiunilor psihice. Din acest motiv, angajatorii vin în sprijinul angajaților cu diverse programe speciale menite să-i ajute să rămână motivați, echilibrați și optimiști în fața greutăților.