În ultimii ani, conceptul de tokenizare a activelor a devenit din ce în ce mai prezent în discursurile despre digitalizare, blockchain și investiții alternative. Pentru un antreprenor în România, această inovație ridică numeroase întrebări: este o soluție viabilă pentru finanțare? Ce riscuri implică? Și, mai ales, este legală și aplicabilă în contextul local?
Ce înseamnă tokenizarea activelor?
Pe scurt, tokenizarea este procesul prin care un activ fizic sau digital – de la proprietăți imobiliare și opere de artă, până la acțiuni ale unei companii – este transformat într-un token digital înregistrat pe o blockchain. Acest token poate fi împărțit, tranzacționat, sau deținut parțial de mai multe persoane.
Pentru o companie, acest lucru poate însemna acces la finanțare prin vânzarea de tokenuri care reprezintă, spre exemplu, o parte dintr-un bun imobil sau chiar din profitul viitor al afacerii.
De ce ar interesa un antreprenor român această tehnologie?
Într-o piață în care accesul la capital este adesea limitat de birocrație și de lipsa garanțiilor bancare, tokenizarea ar putea deschide uși importante. Prin digitalizarea unui activ, un antreprenor poate atrage investitori internaționali, fără a fi nevoit să apeleze la un sistem bancar tradițional sau să cedeze acțiuni în mod clasic.
Un exemplu practic: o firmă de construcții din Cluj poate tokeniza un teren de construcții și oferi investitorilor posibilitatea de a cumpăra tokenuri care corespund cu o fracțiune din acel teren. Astfel, obține lichiditate rapidă și își păstrează controlul asupra proiectului.
Tokenizarea și reglementările din România
Deși România nu are încă o legislație specifică dedicată tokenizării activelor, subiectul este tratat în contextul mai larg al reglementărilor privind criptomonedele și activele virtuale. BNR și ASF au emis până acum doar poziții de atenționare, fără a interzice expres activitatea, dar fără a o încuraja clar.
Totuși, începând cu 2024, România a transpus Regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets), care aduce mai multă claritate juridică pentru proiectele de tokenizare, în special cele care emit security tokens – echivalentul digital al acțiunilor sau obligațiunilor.
Riscuri reale și probleme de încredere
Tokenizarea nu este un panaceu și nici lipsită de riscuri. Cele mai frecvente probleme identificate în proiectele de tokenizare sunt:
-
Lipsa de reglementare locală clară, care face dificilă protejarea investitorilor;
-
Volatilitatea pieței crypto, care poate afecta valoarea tokenurilor;
-
Riscul de fraudă, mai ales în lipsa unor platforme licențiate și auditate;
-
Dificultatea de a atrage investitori fără educație financiară solidă în blockchain.
Pentru antreprenorii care nu au experiență în domeniul tehnologic sau financiar, acest tip de inițiativă poate deveni un labirint birocratic și tehnic, care să nu aducă beneficiile scontate.
Tokenizarea activelor imobiliare: un caz cu potențial în România
Un segment în care tokenizarea poate avea un impact real este cel imobiliar. Având în vedere creșterea prețurilor la apartamente și lipsa de lichiditate pentru dezvoltatori, tokenizarea poate oferi acces la capital pentru construcții sau renovări fără a apela la împrumuturi bancare.
Un exemplu pilot interesant a avut loc recent în Polonia, unde un dezvoltator a reușit să strângă 1 milion de euro de la investitori prin vânzarea de tokenuri ce reprezentau câte 1 metru pătrat dintr-o clădire de birouri. Modelul poate fi replicat și în orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara.
Ce trebuie să știe un antreprenor înainte de a lansa un astfel de proiect?
-
Consultanță juridică specializată – colaborează cu avocați care înțeleg zona crypto și reglementările europene.
-
Parteneriate cu platforme de tokenizare reglementate, preferabil în spațiul UE.
-
Un business plan clar și o strategie de comunicare transparentă către investitori.
-
Oferirea de garanții sau drepturi reale în spatele tokenurilor (ex: venituri din chirii, dividende).
-
Transparență fiscală – toate câștigurile obținute din vânzarea de tokenuri trebuie raportate corect, iar impozitarea se face conform legislației române privind veniturile din active digitale.
Deși tokenizarea poate părea un concept futurist, realitatea este că tot mai multe companii mici din Europa de Est experimentează deja cu succes această formă de finanțare. Pentru un antreprenor în România, e important să nu ignore trendul, ci să-l analizeze strategic. Cu un cadru legal în evoluție și un interes crescând din partea investitorilor, tokenizarea activelor ar putea deveni o alternativă reală la creditarea bancară clasică – dar doar pentru cei pregătiți.
Vrei să afli totul despre criptomonede și cum pot influența dezvoltarea afacerii tale? Urmărește articolele actualizate de pe StartingUP.ro și intră în comunitatea antreprenorilor conectați la noile tehnologii.
