În contextul actual al inflației foarte ridicate, Banca Națională a României este nevoită să vină cu creșteri de dobândă, având în vedere că este posibil ca problemele să persiste și în deceniul viitor, după cum spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație, potrivit profit.ro. Specialistul este de părere că politica monetară nu poate suplini mult timp lipsa de acțiune în privința deficitului fiscal, ce este de asemenea ridicat în România.

Creșterea economică este una înșelătoare

Există o creștere economică în 2022 și se va menține ridicată, dar va fi una înșelătoare, pentru că a fost foarte ridicată în primele trei luni, iar în restul anului va înregistra o stagnare, după cum a mai declarat oficialul BNR.

În cadrul celei mai recente ședințe de politică monetară, ce a avut loc în această lună, BNR a majorat dobânda cheie la 4,75%, cu 1 punct procentual, adică mai mult decât se așteptau specialiștii, care dădeau ca posibilă creșterea cu 0,75%.

Cristian Popa a spus pentru Profit.ro că această măsură este mai fermă decât anticipau piețele și analiștii, dar este una necesară. „De ce? Avem și vedem rate înalte ale inflației. Inflația este un simptom al dezechilibrelor și șocurilor din economie, însă e un simptom care poate deveni chiar boala dacă nu îl tratăm cum trebuie și de aceea trebuie să-l tratăm”.

Dobânzile sunt totuși cu mult mai mici decât inflația

Creșterea ratei cheie de către banca centrală, laolaltă cu deficitul de lichiditate de pe piața bancară față de BNR, a cauzat creșterea ratelor de dobândă la care se împrumută băncile între ele sau pe cele la care cotează, cum ar fi referința ROBOR, ce au crescut peste rata cheie.

După cum s-a putut vedea, ROBOR la 3 luni a ajuns la un nivel de 7,4% pe an, acesta fiind cea mai ridicată valoare de după 2010, și nemulțumindu-i pe cei cu credite în lei. Specialistul BNR spune însă că majorarea dobânzilor trebuie privită în contextul unei inflații de 15,1% pe an, valabilă în iunie, care a ieșit cu mult din ținta BNR, de 3,5%.

În Ungaria, rata BUBOR, care este echivalentul ROBOR, a ajuns la 12%. Popa explică faptul că dobânzile de 7% nu sunt absolut deloc anormale, pentru că dacă se compară 7% cu inflația de 15,1% se pot observa diferențele evidente, și anume că dobânzile sunt cu mult mai mici decât inflația.

O nouă creștere de dobândă în august

Analiștii anticipează că banca centrală va aborda o nouă creștere de dobândă în luna a acestui an, estimările dând ca posibil un salt la 5,5%, ce o vor aduce mai aproape de valoarea ratelor din Polonia (6,5%) și Cehia (7%).

Popa mai spune că se impun creșterile de dobândă în continuare, atât timp cât inflația se menține la cifrele acestea. Important este însă dozajul, pentru că, spune el, prea puțin ar avea un efect redus, iar prea mult ar avea efecte foarte importante.

Banca Centrală Europeană a majorat în premieră în 11 ani rata cheie, din cauza inflației record din zona euro – de 0,5% puncte procentuale, dublu față de cât s-au așteptat piețele. Specialiștii sunt de părere că inflația nu trebuie lăsată să devină rampantă, ci trebuie acționat. În Turcia, de exemplu, intervențiile guvernului în politica băncii centrale, prin scăderea dobânzilor, și nu creșterea lor, au făcut ca instituția să-și piardă credibilitatea, iar inflația să scape de sub control.

Leul s-a remarcat în regiune prin stabilitatea sa față de euro, acest fapt fiind pus pe seama intervențiilor băncii centrale în piața valutară. Oficialul BNR mai spune că instituția nu-și dorește o depreciere a leului, pentru a evita încă un supliment de inflație.

În privința următorului deceniu, Cristian Popa crede că inflația va fi ridicată și ca urmare a schimbării structurii economiei, având în vedere trecerea de la energia fosilă la cea regenerabilă, dar și costurile războiului.

Pentru următoarea perioadă, perspectiva negativă este a unei stagflații – adică o combinație între stagnare economică (recesiune) și inflație ridicată, acest scenariu fiind unul pe care nimeni nu și-l dorește. S-ar putea întâmpla însă dacă se va adânci criza energetică europeană, din cauza dependenței de gazul rusesc. România este legată de Europa, cel mai mare partener comercial al său (70% din comerțul extern), astfel că sunt șanse foarte mari ca ceea ce se întâmplă în Europa să se întâmple și la noi.