Investițiile pasive sunt investiții care se fac pe termen lung în instrumente financiare diferite, cu scopul de a multiplica sumele ce au fost investite printr-un randament bun obținându-se astfel o independență financiară.

Pentru a le înțelege, este important să se înțeleagă mai exact ce nu sunt, și anume: nu sunt investiții care urmează anumite trenduri sau oportunități, nu sunt joc la bursă, nu sunt trading. Și nici nu sunt identice cu veniturile pasive.

În ce se poate investi pasiv

Sunt mai multe instrumente financiare în care se poate investi pasiv, printre acestea numărându-se investițiile în obligațiuni, investiții imobiliare, acțiuni, titluri de stat sau în metalele prețioase. Marele avantaj al acestora o reprezintă rata mare de succes de 90%, însă pentru a ajunge la această reușită este nevoie de răbdare.

Motive pentru a face astfel de investiții

Pe lângă rata mare de succes sunt și alte beneficii pe care le aduc investițiile pasive. După cum se știe, inflația are o influență puternică asupra valorii banilor, astfel că, de foarte multe ori, alegerea de a economisi banii are un risc important: acela ca ei să se devalorizeze.

Cu ajutorul investițiilor pasive, orice investitor poate deveni un money maker fără să depună prea mare efort. A dispune de o colecție de active care să genereze un venit pasiv este de dorit pentru că nici măcar nu implică un efort lunar, ca în cazul celor active. Veniturile pasive sunt dividendele, chiriile și dobânzile.

Etape de urmat înainte de a investi pasiv

Pentru mulți oameni care își doresc să înceapă să investească, a cunoaște câteva noțiuni de bază este esențial. Înțelegând termenii financiari, riscurile care se iau în calcul, fenomenele care pot avea o influență asupra investițiilor, persoana în cauză se simte mai pregătită și poate lua decizii bune.

Etapele prin care trebuie să treacă persoanele care își doresc astfel de investiții sunt următoarele:

1. Prima etapă pentru a investi pasiv este aceea de analiză a veniturilor proprii – acest lucru este important deoarece cunoscând exact care sunt veniturile și cheltuielile lunare se va știi ce sume se pot aloca pentru investiții. Evidența se poate ține foarte simplu într-un fișier excel sau într-o aplicație de profil, în care vor fi specificate veniturile, tipurile de cheltuieli și sumele aferente. După câteva luni, se pot trasa primele concluzii, iar diferența dintre venituri și cheltuieli poate reprezenta capitalul pentru investițiile pasive;

2. A doua etapă o reprezintă crearea unor fonduri care să fie utile în caz de nevoie urgentă – având în vedere că investițiile pasive sunt unele pe termen lung, accesarea banilor poate aduce mai multe neplăceri. Astfel că pentru a evita această situație, având în vedere că de multe ori într-o viață apar situații neprevăzute care atrag cheltuieli suplimentare, se va crea un fond de urgență care să poată acoperi minim 5 luni de cheltuieli. Ulterior se va trece la fondurile de economii destinate diferitelor cheltuieli: revizii, concedii, asigurări pentru mașină etc. Așadar, după ce sunt create aceste fonduri, se poate lua în calcul crearea unui fond de investiții și alocarea unui capital;

3. Documentare asupra tipurilor de investiții – o vorbă celebră din domeniul financiar spune „Să nu-ți ții toate ouăle în același coș”, acest lucru fiind la fel de valabil și în cazul investițiilor pasive. Sunt disponibile mai multe instrumente financiare în care se poate investi, dar nu sunt potrivite toate pentru un investitor. Fiecare instrument are avantaje și dezavantaje, iar pentru o rată mare de succes și un randament bun este nevoie ca investitorul să țină cont de profilul său de risc și de felul cum își diversifică portofoliul de investiții.

Avantajele și dezavantajele investițiilor pasive

Avantajele investițiilor pasive sunt:

• Taxele mici – față de investiția activă, cea pasivă are comisioane mai mici, din două motive: sunt mai puține tranzacții, iar costurile acestora sunt mai mici, iar fondurile de investiții pasive nu plătesc salarii mari, astfel că gestionarea include taxe de administrare mai mici;

• Eficiență, din punct de vedere fiscal – un avantaj care derivă din cel anterior este eficiența fiscală. Atunci când este vândut un titlu, profitul se supune impozitului pe câștigurile de capital, suportat de membrii respectivului fond. Pentru că fondurile care sunt gestionate pasiv cumpără rar și vând la fel titluri de valoare, taxa este mai mică în comparație cu un fond administrat în mod activ;

• Sunt cele mai simple tipuri de investiții;

• Nu este nevoie de cunoștințe avansate în sfera economico-financiară pentru a le înțelege și utiliza;

• Sunt profitabile pe termen lung – studiile realizate au demonstrat că investițiile pasive aduc rezultate mai bune decât multe dintre cele active, în special pe termen lung, dar și în vremuri de criză sau de creștere economică;

• Investiție de timp mică – nu este nevoie decât de câteva ore pe lună pentru a gestiona aceste investiții.

Printre dezavantajele investițiilor pasive, investitorii numesc în special faptul că „sunt plictisitoare”, nu sunt provocatoare, nu implică adrenalină și nici un entuziasm crescut. Mai sunt și alte minusuri în privința lor:

• Flexibilitate redusă – această trăsătură de bază a investițiilor pasive se referă la modul limitat de operare a fondului;

• Rentabilitate mai mică – rentabilitatea potențială în cazul investițiilor pasive este mai mică decât la cele active;

• Va fi provocator pentru unii investitori să nu se abată de la traseu;

În concluzie, investițiile pasive reprezintă o alternativă bună de investiții, dar necesită timp și răbdare, iar veniturile, chiar dacă sunt constante și sigure, nu sunt la fel de mari ca în cazul celor active. Investițiile pasive pot fi așadar potrivite pentru persoanele ocupate. Totodată, o idee bună ar fi ca investitorii să aibă un portofoliu activ, cu care să nu-și bată capul, dar care să le aducă un venit constant, și un portofoliu activ, pentru a profita de oportunitățile care se ivesc pe moment.