Chiar dacă în prezent România se confruntă cu o criză energetică, iar pandemia încă își pune amprenta asupra economiei, vin semnale bune dinspre Comisia Europeană, care întrevede pentru țara noastră creșteri, în acest an și în 2023.
Potrivit realitatea.net, Comisia Europeană a transmis că previziunile economice realizate în iarna anului 2022 arată că în acest an, va fi o creștere economică de 4,2% și de 4,5% în 2023. În același timp, economia UE va crește cu 4% în 2022 și cu 2,8% în 2023. Se întrevede o creștere de 4% și în zona euro în acest an, adică un ritm de 2,7% anul viitor.
În cel de-al treilea trimestru al anului trecut, UE a ajuns la nivelul de dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că este posibil ca statele UE să depășească această dificultate până la finalul anului 2022.
Blocajele de aprovizionare vor continua în prima parte a anului
În primăvara anului trecut, a debutat o relansare ușoară a activităților economice, care a continuat până în toamnă, când creșterea a încetinit cu 0.4%, având în vedere că s-au accentuat provocările pandemiei, crescând brusc numărul infecțiilor, apărând grava problemă a deficiențelor din aprovizionare și urcând și prețurile la energie.
Comisia Europeană arată că în continuare creșterea economică din UE este modelată de pandemie, pentru că multe țări se află sub tensiune, din pricina presiunilor puse asupra sistemului de sănătate, a carantinei, a lipsei personalului, din cauza îmbolnăvirilor.
Potrivit estimărilor, blocajele de aprovizionare și logistice vor continua să-și facă simțită prezența și în acest an, din cauza deficitelor de semiconductori și metale, care își vor spune cuvântul în prima parte a acestui an. De asemenea, prețurile energiei se vor menține mai mari pentru mai mult timp decât estimaseră previziunile din toamnă, ceea ce înseamnă că își vor pune amprenta pentru mai mult timp asupra economiei.
Ce se va întâmpla cu inflația?
Cu toate acestea, previziunile curente sunt unele optimiste și spun că presiunea pe care o manifestă valul actual de infectări va fi una cu o durată mai mică, iar activitatea economică își va recâștiga tracțiunea. Este important, potrivit Comisiei Europene, că dincolo de aceste turbulențe, care se manifestă pe termen scurt, există o bază solidă: piață de muncă în continuă îmbunătățire, condiții de finanțare favorabile, la care se adaugă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) care contribuie la o fază expansionistă, ce se manifestă pe termen lung.
În ceea ce privește inflația, previziunile au fost revizuite, față de cele emise în toamnă. Astfel, cele actuale cuprind și efectele prețurilor mărite la energie, dar și presiunea inflaționistă care a vizat anumite categorii de produse. În ultima parte a anului trecut, inflația din zona euro a ajuns la un nivel de 4,6%, iar cifra pentru primul trimestru al acestui an nu este nici ea una fericită: 4,8%, după care va rămâne la 3% până în cel de-al treilea trimestru. Inflația va manifesta o scădere, odată cu diminuarea problemelor de aprovizionare și a prețurilor la energie, urmând să ajungă la valoarea de 2,1% până la finalul acestui an.
Cu toate acestea, în România și în întreaga Europă de Est încă mai sunt riscuri în ceea ce privește perspectivele de creștere și inflația, ce sunt agravate de tensiunile geopolitice actuale din zonă.
