Marți, Comisia Europeană a făcut anunțul că va adopta un nou set de măsuri în privința semiconductorilor, care va permite investiții private, dar și publice suplimentare de 43 de miliarde de euro până în 2030. Mai exact, prin aceste investiții majore ar urma să fie redusă dependența statelor europene de Asia în privința cipurilor, asigurând securitatea aprovizionării, dar și o poziție de lider tehnologic al UE în acest domeniu.

Măsurile au apărut în urma uriașei crize a semiconductorilor, care a afectat numeroase state de pe glob și a provocat probleme economice fără precedent. Producătorii de mașini, dar și alte companii din Uniunea Europeană și din lume au întâmpinat dificultăți în timpul pandemiei, pentru că lanțurile de aprovizionare s-au confruntat cu blocaje, lucru care au avut drept efect un acces limitat la tehnologie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat: „Pandemia a expus, de asemenea, în mod dureros vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare cu cipuri. Știți cu toții că deficitul global de cipuri ne-a încetinit cu adevărat redresarea”.

Cipurile sunt esențiale în industria auto, dar și în construcția altor produse necesare pentru traiul de zi cu zi al oamenilor. Potrivit președintei Comisiei Europene, UE și-a propus ca până în anul 2030, în Europa să se producă 20% din cota de piață globală de semiconductori, în prezent cota fiind de 9%.

Această promisiune, a creșterii producției de cipuri a fost făcută încă din luna septembrie 2021 de către Ursula von der Leyen, când s-a adresat parlamentarilor europeni, în plină criză de semiconductori.

Ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor publice

Comisia Europeană a mai anunțat că are intenția să ajusteze regulile în privința ajutorului de stat pentru sprijinirea unor investiții publice din acest sector. Pentru a primi finanțare publică respectând regulile referitoare la ajutorul de stat, noul proiect trebuie să fie „primul de acest fel”, adică să demonstreze că nu mai există o facilitate similară sau pe cale de a exista.

Deocamdată, cele mai recente propuneri nu au fost puse în discuție și aprobate de statele membre ale UE și de parlamentari, dar ele apar într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să-și consolideze și să-și intensifice rolul în sfera tehnologiei.

Criza semiconductorilor a afectat în special piața auto

Criza semiconductorilor a fost una care a afectat mai multe industrii, dar una dintre cele mai lovite a fost cea auto. În octombrie 2021, piața auto a UE a coborât la un minim istoric, cu cel mai mic număr de înmatriculări al autoturismelor noi de când se fac statistici. Cipurile fără de care mașinile nu pot ieși pe porțile uzinelor sunt produse în majoritate în Asia, iar circuitele de aprovizionare au fost afectate de pandemie.

Din momentul în care semiconductorii erau comandați și până să ajungă la cumpărători, perioada era de 22,3 săptămâni. Nicio categorie de cipuri nu a rămas neafectată de creșterea acestor timpi de livrare, dar timpii au fost mai mari în special în cazul celor de gestionare a consumului de energie și ai microcontrolerelor. O firmă globală de consultanță, AlixPartners, a estimat că industria auto globală a pierdut în 2021 venituri de peste 200 de miliarde de dolari din cauza lipsei semiconductorilor. Producătorii de automobile au avut, din această cauză, întârzieri foarte mari în livrarea autoturismelor, printre ei numărându-se și Dacia, pentru unele modele clienții așteptând și 6 luni.

Uniunea Europeană se află pe primele locuri în lume în privința activităților de cercetare în domeniul cipurilor, dar, cu toate acestea, în ultimele decenii, ponderea pe care a adus-o în producția mondială de cipuri a scăzut cu aproximativ 10%.