Încă de la sfârșitul lunii august a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța de Guvern 3/2021 care prevede modificarea și completarea unor legi referitoare la achizițiile publice. Prin intermediul acestor modificări, guvernul intenționează să îmbunătățească metodele în care au loc atribuirea și implementarea contractelor de achiziții publice, însă acestea nu vor avea efectul scontat fără ajutorul unui plan eficient.

Aceste modificări sunt realizate, conform guvernului, din cauza nevoilor unor măsuri de perfecționare și flexibilizare a întregului sistem de achiziții publice. În acest caz, cea mai gravă consecință care poate apărea constă în implementarea unor anumite proiecte care prevăd investiții majore cu o amânare sau întârziere, chiar și în cazul celor care sunt finanțate din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Acest lucru este extrem de important, mai ales în acest caz, deoarece proiectele finanțate prin intermediul PNRR ar trebui finalizate în cel mult 3 ani de la data acordării sumelor.

Modificările aduse legislației achizițiilor publice de OG 3/2021

Unul dintre factorii care determină întârzierea implementării proiectelor care sunt finanțate din fonduri europene este legat de litigiile care există în sfera achizițiilor publice. Prin urmare, executivul a propus realizarea unor modificări strategice în vederea respectării termenelor-limită. Aceste măsuri sunt:

• Operatorul economic ce a câștigat un proiect de achiziții publice nu mai are obligația de a demonstra că îndeplinește toate condițiile de excludere de la plata contribuțiilor pentru asigurările sociale și a impozitelor prin prezentarea certificatelor fiscale aferente tuturor sediilor sau punctelor de lucru. Este suficient ca acesta să dea o declarație pe propria răspundere conform căreia nu a încălcat obligațiile de plată respective, mai ales că acestea sunt bazate pe certificatele fiscale.

• Perioada în care se poate prelungi termenul pentru întocmirea raportului de proceduri sau a celui intermediar este redusă de la 80 la 30 de zile în cazul licitației deschise și restrânse, la 15 zile în cazul procedurii simplificate și la 50 de zile în cazul negocierii competitive și a dialogului competitiv.

• Posibilitatea de a prelungi perioada prevăzută pentru prezentarea dosarelor cu informații din DUAE este eliminată, în prezent termenul este de 5 zile lucrătoare.

• Termenul prevăzut pentru publicarea deciziei de anulare a autorităților contractante în cazul procedurilor de atribuire este redus de la 3 zile la o singură zi lucrătoare.

• Termenul destinat unor proceduri precum anularea sau emiterea unui act, adoptarea unor măsuri în vederea restabilirii legalității, realizate de autoritatea contractantă este redus de la 20 de zile la 10 zile lucrătoare.

• Transmiterea unei copii de pe înscrisurile, care au rol de dovezi și sunt atașate plângerii, tuturor părților implicate într-o procedură de contestare la CNSC este eliminată, acestea având obligația de a oferi o copie de pe plângere.

Numărul dosarelor care se află în instanță și în Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) este tot mai mare, astfel că aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente pentru flexibilizarea sistemului de achiziții publice. Un astfel de exemplu se referă la numărul acestor dosare care au fost înregistrate în perioada ianuarie – iulie 2021 la CNC, care este cu 26,22% mai mare decât perioada similară a anului trecut.

Care este experiența altor state cu privire la obligativitatea semnării contractului de achiziție cu câștigătorul?

Legea nr.101/ 2016, care face referire la căile de atac în cazul achizițiilor publice a fost modificată și, în prezent, prevede obligativitatea de a fi semnat un contract cu ofertantul care a câștigat licitația. Dar această modificare nu este una foarte eficientă deoarece permite apariția unor contestații.

Pentru a exista un echilibru între soluționarea rapidă a contestațiilor și desfășurarea acestor proceduri de achiziție conform legii, se consideră că suspendarea temporară a soluției inițiale de către operatorii economici ar trebui impusă numai în cazul în care există motive reale care să justifice această măsură.

Această propunere se bazează pe exemplul altor state membre UE, cum sunt:

• Austria – o contestație a rezultatului unei proceduri de atribuire nu este soluționată prin suspendare automată, însă cei care au realizat petiția au posibilitatea de a obține o hotărâre de suspendare, în vederea evitării atribuirii contractului de achiziție de către autoritățile contractante.

• Belgia – în termen de 15 zile de la momentul aflării câștigătorului contractului de achiziție, cei care doresc pot face contestație, solicitând suspendarea sau chiar anularea acestui contract, fie la Consiliul de Stat, fie în instanțele civile.

• Norvegia – contestatarii pot solicita suspendarea parafării contractului cu câștigătorul pe perioada de așteptare a soluționării acestei contestații în instanțele judecătorești.

Cu toate că obiectivul modificărilor aduse de OG 3/2021 au rolul de a facilita procedurile referitoare la achizițiile publice și la implementarea proiectelor finanțate prin PNRR, acestea nu sunt suficiente. Cei care contestă câștigătorii achizițiilor publice se vor orienta mai degrabă către instanțele judecătorești pentru rezolvarea acestora, deoarece pot beneficia de un probatoriu mai complex. Astfel că implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va fi întârziată, mai ales ca un astfel de proces în instanță poate dura până la un an.

Implementarea unor măsuri concrete și adoptarea modelelor de achiziții centralizate, pe care le practică unele state membre UE, pot fi observate în viitor.