România este pe primul loc într-un clasament al statelor europene în ceea ce privește rata nepotrivirii între locul de muncă și domeniul în care au studiat persoanele, reiese dintr-un studiu Eurostat. Potrivit cercetării realizate de Biroul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), 36,6 % dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani lucrează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

Nepotrivirea este definită ca discrepanță între ocupația curentă a unei persoane și calificarea potrivit diplomei de studii. Există în țara noastră atât o rată mare de nepotrivire orizontală, ca diferență între domeniul de studii și jobul persoanelor, dar și o rată mare de nepotrivire verticală, prin aceea că multe persoane au o calificare superioară postului pe care îl ocupă. Este cazul vânzătorilor, ospătarilor cu studii superioare sau al absolvenților de medicină care lucrează ca simpli asistenți.

Cum arată clasamentul nepotrivirii competențelor cu locul de muncă?

Studiul Eurostat este realizat pentru fiecare an din intervalul 2014-2020. Pentru țara noastră, graficul înregistrează o scădere cu aproape 3 procente între anul 2014 și 2020, deci rata de nepotrivire a studiilor cu jobul a scăzut. Tendința de scădere constantă nu este totuși confirmată de evoluția comparativ cu anul 2019. De la o rată de 35,5 % în 2019, România a ajuns la 36,6 % în 2020.

În mod surprinzător, pe locul al doilea în clasamentul nepotrivirilor între competențele dobândite prin studii și locul de muncă ocupat se află Franța, cu un procent apropiat, de 35,4 % pe aceeași grupă de vârstă, 15-34 de ani. Din cele 30 de țări europene analizate, cele mai bine situate, cu cele mai mici rate de nepotrivire a joburilor, sunt Islanda, cu 17 %, și Elveția, cu 20 %.

Domeniile de educație din studiu sunt definite potrivit clasificării ISCED-F 2013, iar ocupațiile sunt determinate după normele ISCO 2008.

Nepotrivirea competențelor pe domenii de activitate

Statistica Eurostat analizează și situația pe diferite domenii de activitate, cum ar fi educație, sănătate, agricultură, inginerie, științe și științe sociale.

La capitolul educație, România este tot pe primul loc, cu o rată de nepotrivire de 55%. Celelalte locuri din vârful clasamentului sunt ocupate de Macedonia, Italia și Polonia. Cei care se pregătesc pentru a lucra în învățământ au o bună inserție în Malta, Danemarca și Belgia.

Țara noastră are o situație bună în domeniul sănătății, printre primele 5 state din Europa, cu un grad de nepotrivire de doar 10%. În Cipru și Macedonia există cea mai mare nepotrivire în sănătate, cu o rată de aproape 40%.

În agricultură, rata nepotrivirii în România este de aproximativ 60%, mai bine decât în Bulgaria sau Ungaria, dar departe de Elveția, Danemarca și Polonia, state cu o bună potrivire între job și studii.

Nici în inginerie nu stăm foarte bine, pe locul al cincilea într-un clasament al ratei de nepotrivire. Cea mai bună inserție în muncă la acest sector o au Elveția și Germania.

În științe se întâlnesc nepotriviri majore, România fiind pe locul al doilea ca rată a nepotrivirii, în timp ce în Elveția, Germania și Letonia, cei cu studii în științe ocupă într-o proporție bună locuri de muncă pentru care s-au calificat.

În domeniul social, țara noastră se situează la mijlocul clasamentului. Cele mai puține nepotriviri ale competențelor se întâlnesc în Luxemburg și Israel, iar cele mai multe în Slovenia și Italia.