Potrivit unor surse guvernamentale, se află în dezbatere introducerea unor schimbări fiscale importante, cum ar fi majorarea TVA-ului pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, o potențială eliminare a impozitului specific pe care îl plătesc actorii din sectorul HoReCa, reducerea etapizată a plafonului pentru microîntreprinderi, reducerea facilităților din construcții și sectoarele de agricultură și alimentație, precum și majorarea impozitului pe locuință.
La aceste propuneri fiscale se mai adaugă și altele, printre care mărirea accizelor la țigarete și tranziția de la impozitarea clădirilor în funcție de zonă și materialele de construcție la impozitul pe valoarea proprietății. În acest context, impozitul pe locuință s-ar majora în capitală cu până la 60%.
Măsurile ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor
Toate aceste modificări ar urma să fie aplicate la începutul anului 2023, mai puțin creșterea accizei la țigări, care va fi implementată de luna viitoare. Partidele din Coaliție sunt cele care se ocupă de pregătirea acestor măsuri, însă autoritatea finală revine liderilor partidelor politice care alcătuiesc această Coaliție.
Una dintre măsurile fiscale aflate în discuție este eliminarea impozitului specific plătit de unele companii HoReCa și trecerea acestora la impozitul pe profit de 16%. De altfel, PSD a renunțat pentru moment să inainteze cu impozitarea progesivă, deși încă au existat dezbateri pe tema unei cote de 16% pentru veniturile mai mari de 15.000 de lei. Nu s-a renunțat definitiv la proiect, așa că subiectul are șanse mari să revină în perioada următoare.
Revine în discuție taxa de 1% pe cifra de afaceri
Se dorește aplicarea unei taxe de 1% din cifra de afaceri în cazul companiilor cu afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, pe lângă ceea ce plătesc sub formă de impozit pe profit. Această taxă ar urma să fie aplicată indiferent dacă afacerea respectivă este pe plus sau pe minus. Măsura de introducere a așa-numitei “taxe de solidaritate”, despre care s-a mai discutat și la sfârșitul anului trecut, ar putea să fie schimbată, ținând cont de faptul că unele firme plătesc deja impozite foarte mari.
Guvernanții intenționează să scadă în etape plafonul pentru microîntreprinderi
Regimul de impozitare aferent microîntreprinderilor este avantajos pentru unele companii. Este vorba despre cota de 1% pe venit pentru cele care au puțin un angajat și de 3% pe venit pentru cele care nu au angajați. Pentru ca o firmă să se încadreze în categoria microîntreprinderilor, veniturile sale nu trebuie să depășească pragul de 1 milion de euro pe an.
Guvernanții intenționează să reducă plafonul de 1 milion de euro sub care firmele pot aplica regimul preferențial de impozitare pentru microîntreprindere. Se pare că acesta va scădea la 500.000 de euro în 2023, la 300.000 de euro în 2024 și mai apoi la 100.000 de euro în 2025. De altfel, se prevede eliminarea regimului cotei de 3% la firmele fără angajați.
În același registru, se ia în calcul limitarea numărului de microîntreprinderi care au același beneficiar, în ideea de a nu mai exista afaceri mari care să beneficieze de impozitare avantajoasă prin prisma fragmentării pe micro. Scăderea numărului de întreprinderi face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca urmare a transmiterii de către Comisia Europeană a faptului că România trebuie să reducă numărul de micro, pe fondul pierderilor din bugetul statului din cauza acestui regim de impozitare. Felul în care se va limita numărul de microîntreprinderi a rămas de atunci la latitudinea autorităților române.
Se lucrează la introducerea a două plafoane noi, de 6 și 24 de salarii minime
Potrivit noului sistem, persoanele care înregistrează venituri anuale cu valoarea mai mică decât a 6 salarii minime cumulate nu vor datora contribuții. Persoanele care au venituri cuprinse între 6-12 salarii minime vor plăti contribuții calculate la nivelul a 6 salarii minime brute.
În cazul celor cu venituri cuprinse între 12-24 de salarii minime brute, contribuțiile se calculează la nivelul a 12 salarii minime. Cei care au venituri anuale de peste 24 de salarii brute, vor plăti contribuții la nivelul a 24 de salarii brute pe economie.
Introducerea acestui sistem înseamnă că statul va primi mai mulți bani, deoarece persoanele cu venituri între 6 și 12 salarii nu datorează acum contribuții în mod obligatoriu, iar cei care se încadrează în categoria persoanelor cu venituri mai mari de 24 de salarii vor plăti contribuții mai mari (aceștia achită acum contribuții la nivelul de 12 salarii).
Se va diminua plafonul maxim pentru încadrarea la norma de venit în cazul activităților independente
Există noutăți și pentru persoanele care desfășoară activități independente. Se dorește diminuarea plafonului maxim al normei de venit de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Prin aplicarea acestei măsuri, vor veni mai mulți bani la bugetul statului.
Sunt prevăzute schimbări și pentru piața imobiliară
Și impozitarea locuințelor este un subiect avut în vedere de coaliție. Se discută despre un nou tip de impozitare care să ia în calcul valoarea din grila de la notar. În consecință, în orașele mari din România în care piața imobiliară este puternică, precum Cluj și capitala, impozitele au șanse mari să crească. Pe de altă parte, orașele cu o piață imobiliară mai slabă pot înregistra scăderi în impozitarea clădirilor.
Venitul înregistrat din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru tranzacțiile imobiliare a căror valoare nu este mai mare de 450.000 nu este în prezent impozitat. Coaliția intenționează să schimbe acest lucru, prin limitarea acestei scutiri de impozit la o singură vânzare pe o anumită perioadă de timp.
Scopul acestei măsuri este de a limita folosirea repetată a scutirii de către persoane care vând un număr mare de proprietăți imobiliare, cum ar fi dezvoltatorii imobiliari care vând ca persoane fizice, lucru care nu este străin în rândul dezvoltatorilor de proiecte mici de locuințe.
Se vor reduce facilitățile pentru lucrătorii din construcție, agricultură și industria alimentară
Se va mai introduce o măsură care nu va afecta foarte mult firmele din domeniile de construcție, agricultură sau alimentație, tocmai pentru că salariile nu depășesc, de regulă, valoarea de 15.000 de lei brut. Guvernanții vor să modifice plafonul până la care salariile lucrătorilor din aceste domenii sunt scutite de impozit și contribuții. În prezent, plafonul este de 30.000 de lei și va coborî la 15.000 de lei.
Se ia în considerare și plata de contribuții CASS de către angajații din domeniile respective, într-o manieră etapizată începând cu 2025: 5% în primul an, 7% în al doilea an și 10% în 2028. Cota standard pentru un salariat este acum de 10%. La momentul actual, persoanele care lucrează în construcții nu plătesc impozitul de 10%, fiind scutiți de contribuția la sănătate de 10% și de contribuția la Pilonul II, care se situează în prezent la 3,75%.
Salariații din domeniul agriculturii și din industria alimentară au primit recent aceeași facilitate, cu diferența că ei pot alege să contribuie la Pilonul II dacă vor să facă acest lucru. Autoritățile au stabilit ca 2028 să fie anul până în care să fie prevăzute aceste facilități.
Posibile schimbări și pentru sectorul HoReCa
Coaliția ia în calcul și eliminarea impozitului specific, care este un impozit preferențial ce se aplică companiilor din sectorul HoReCa. Dat fiind contextul actual, când sectorul încă suferă din cauza pierderilor cu care s-a confruntat în pandemie, această măsură nu este încă definitivă. Cel mai probabil, firmele care erau la impozit specific vor trece la impozitarea pe profit.
Crește TVA-ul la băuturile răcoritoare cu mult zahăr și prețul la țigări
În viitorul apropiat, guvernanții vor să mărească cota TVA pentru băuturile care au un conținut ridicat de zahăr, inclusiv cele carbogazoase. Cota va crește de la 9% la 19% pentru aceste băuturi, considerate nesănătoare.
Singura măsură care va fi aplicată încă din vara aceasta este majorarea accizei la țigări. Este programată în luna iulie, iar prețul unui pachet de țigări ar putea să crească cu 50 de bani.