operaționalizare a cloud-ului guvernamental

Acum câteva zile, a fost lansată în dezbatere publică Ordonanța de Urgență privind operaționalizarea cloud-ului guvernamental, soluție propusă de statul român pentru digitalizarea instituțiilor publice. Persoane specializate în domeniu sunt de părere că această ordonanță are potențialul de a bloca digitalizarea României, în realitate.

Proiectul a primit critici dure din cauza modului în care este redactat. Spre exemplu, doi experți locali în transparență și digitalizare au transmis Comisiei Europene o scrisoare în care semalează temerile cu privire la faptul că Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va deveni arbitrul digitalizării sectorului public din România într-o configurație internațională în dezvoltarea căreia nu s-a ținut cont de bunele practici internaționale.

Proiectul va fi finanțat cu 500 milioane de euro din PNRR

Proiectul de ordonanță de urgență privind operaționalizarea cloud-ului guvernamental va fi finanțat cu 500 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În nota de fundamentare a ordonanței, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) prezintă beneficiile cloud-ului guvernamental pentru cetățeni, pentru instituțiile administrative și pentru mediul privat.

Prin operaționalizarea cloud-ului, cetățenii vor putea să acceseze toate serviciile publice prin intermediul formularelor electronice disponibile în cloud, unde toate instituțiile vor fi interconectate. De asemenea, cetățenii nu vor mai trebui să se deplaseze fizic la instituții pentru a solicita/primi documente, având posibilitatea de a face acest lucru prin cloud.

Cât despre avantajele de ordin administrativ, se punctează interoperabilitatea sistemelor publice, reducerea proceselor ce țin de birocrație, eficientizarea colaborării între instituțiile guvernamentale care vor putea să își partajeze mai rapid informațiile și optimizarea costurilor, întrucât instituțiile publice nu vor mai trebui să asigure mentenanța echipamentelor hardware și software.

Funcționalitățile cloud-ului guvernamental vor spori eficiența aparatului administrativ, ceea ce se traduce printr-o mai mare încredere a antreprenorilor în performanța statului, aceștia având la dispoziție într-un singur loc toate serviciile publice electronice, inclusiv avizele și autorizații de care are nevoie.

Propunerea de act normativ a fost lansată pe 16 martie, iar sugestiile și recomandările privitoare la document pot fi trimise în termen de 10 zile la adresa cloud@adr.gov.ro, potrivit ADR.

Cum va fi alocat bugetul de 500 milioane de dolari

Componenta de cloud guvernamental va fi finanțată cu 500 milioane de euro. O mare parte din acești bani – mai exact 374,73 milioane de euro – va fi alocată pentru infrastructură, adică pe servere și clădiri. O parte mai mică din suma alocată va fi folosită în vederea migrării la cloud a datelor și aplicațiilor pe care le utilizează instituțiile publice la momentul actual, care vor fi upgradate.

Specialiștii spun ca proiectul blochează digitalizarea pe 20-30 de ani

Una dintre problemele care au fost subliniate referitor la modul în care a fost redactat proiectul este aceea a incertitudinii cu privire la migrarea în cloud-ul guvernamental. Nu se precizează cu exactitate cui îi revine obligația de a migra la acesta, când și după ce reguli.

În articolul 8 al ordonanței, se menționează faptul că entitățile publice care urmează să migreze în cloud-ul guvernamental vor fi stabilite printr-o hotărâre de guvern și că acestea au termen 2 ani să migreze la cloud-ul prin care se va aduce într-un singur loc întreaga administrație publica centrală.

O altă problemă este cea referitoare la centralizarea achizițiilor de software. Potrivit proiectului, aplicațiile vor fi proprietatea statului, ceea ce înseamnă că orice soluție software utilizată pentru migrarea în cloud și software ca serviciu revin în proprietatea publică a statului, adică software-urile de tip open source nici nu ar putea fi utilizate.

Unul dintre motivele pentru care mai multe voci au susținut că proiectul nu ar trebui să fie aprobat de guvern în această formă este pentru că SRI și STS ar căpăta control absolut al softului tuturor instituțiilor și datelor cetățenilor.

Doi experți locali au surprins câteva dintre probleme proiectului într-o scrisoare

Ana Maria Stancu, fondator al Robohub, împreună cu Radu Puchiu – co-fondator al H.appyCities, au transmis o scrisoare persoanelor responsabile de PNRR al României în cadrul Comisiei Europene unde au menționat, printre altele, că proiectul în forma sa actuală nu ține cont de felul în care alte țări au gestionat și abordat un astfel de proiect. De altfel, proiectul nu include o analiză referitoare la aplicațiile care vor migra în cloud-ul guvernamental.

Odată aprobată ordonanța pentru operaționalizarea cloud-ului guvernamental, instituțiile publice vor avea dificultăți în ceea ce privește justificarea investițiilor în sisteme informatice, pentru că soluția oferită de guvern este prezentată ca fiind gratuită, obligând instituțiile publice să migreze în cloud-ul guvernamental.

În finalul scrisorii, cei doi experți locali își arată îngrijorarea cu privire la faptul că proiectul ar putea contraveni scopului PNRR și cer Comisiei să ia măsuri pentru ca proiectul să nu devină un exemplu de cheltuire abuzivă a fondurilor publice.

Guvernul trebuie să stabilească rapid ce autorități se vor ocupa de gestionarea realizării infrastructurii IT, tocmai pentru a nu pierde bani europeni, dat fiind că jalonul aferent din PNRR trebuie îndeplinit până la 31 martie.

Vrei să rămâi informat?

Înscrie-te la newsletter pentru a primi știri noi, doar o dată pe săptămână, direct pe email.

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.