Tot mai multe discuții de la nivel european vizează protejarea drepturilor în online, atât a celor de autor, dar și a intereselor consumatorilor atunci când cumpără de pe internet, astfel încât devine din ce în ce mai clar că este nevoie de o reglementare a activităților din mediul virtual.

Publicitatea online reprezintă un instrument foarte important prin care sunt influențate preferințele consumatorilor. În România, nu este reglementat acest aspect, astfel că obligațiile sau restricțiile cărora să se supună cei care activează pe această piață sunt destul de neclare și de interpretabile, generând și mai multă confuzie în rândul comercianților.

Așadar, în absența unor reglementări specifice, este clar că vor fi aplicate regulile generale în materie de publicitate, corelate cu legislația care vizează comerțul online, protecția consumatorilor și comunicările electronice. Peste toate acestea, GDPR-ul joacă un rol foarte important.

Organizațiile profesionale care au rol de auto-reglementare în sfera publicității s-au implicat în stabilirea unor bune practici în acest domeniu, care au devenit obligatorii pentru toți membrii.

Care sunt regulile care se aplică în publicitate

În primul rând, publicitatea online trebuie să fie decentă, să fie corectă și să respecte spiritul responsabilității sociale. Sunt interzise prin lege atât publicitatea înșelătoare cât și cea subliminală. Astfel, publicitatea care discriminează, care aduce prejudicii de imagine, care afectează respectul pentru demnitatea umană sau exploatează emoțiile puternice, precum frica, este total interzisă.

Afirmațiile care nu pot fi dovedite pot fi încadrate în categoria publicității înșelătoare, ceea ce-i poate atrage persoanei responsabile o amendă cuprinsă între 3.000 și 30.000 de lei. În cazul în care activitatea este catalogată drept o practică comercială înșelătoare vizavi de consumator, comerciantul respectiv poate fi amendat de la 5.000 la 100.000 de lei.

Sunt și anumite categorii de produse sau servicii cărora li se impun restricții suplimentare, din partea legislației, dar și a platformelor de publicitate online. Exemple: băuturile alcoolice, produsele din tutun, stupefiantele, medicamentele, armele, produsele sau serviciile pentru minori.

Legislația din România prevede anumite restricții și în ceea ce privește publicitatea pe e-mail:

• obținerea consimțământului destinatarului pentru aceste comunicări;

• respectarea anumitor condiții în ceea ce privește subiectul și conținutul – adică să fie identificat destul de ușor ca fiind o reclamă, fiind nevoie ca subiectul mesajului să înceapă prin cuvântul „PUBLICITATE”;

• persoana în numele căruia se trimite e-mailul de promovare trebuie să fie ușor de identificat, specificându-se datele de contact și de identificare.

Efectele GDPR în mediul online

Acest subiect a fost adus intens în discuție începând cu prima lună a anului 2019, când gigantul Google a fost amendat cu 50 de milioane de euro în Franța, de către Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți (CNIL) pentru că nu a respectat regulamentul GDPR. În cadrul anchetei, CNIL a analizat modul în care un utilizator își folosește smartphone-ul pentru a-și configura un cont Google și pentru a folosi dispozitivul. Au fost astfel sancționate atât încălcarea obligațiilor în privința transparenței și a informării, dar și încălcarea obligației unui temei legal pentru prelucrare, adică lipsa consimțământului în privința publicității personalizate, care vor fi explicate în cele ce urmează:

Încălcarea obligației de informare – de fapt, autoritatea franceză a considerat că informațiile sunt răspândite în mod exagerat în mai multe documente, fiind nevoie de pași numeroși pentru a ajunge la informația utilă. Consiliul a mai remarcat faptul că operațiunile de prelucrare sunt masive și nejustificate.

Încălcarea obligației de a obține acceptul – în această situație, CNIL a considerat că Google nu a obținut consimțământul în mod adecvat, pentru că nu a informat suficient utilizatorii. Chiar dacă un utilizator își poate modifica unele dintre opțiuni (cum ar fi afișarea reclamelor personalizate) atunci când își creează contul, este nevoie totuși de foarte mulți pași.

În cazul Google, concluziile, în linii mari, sunt următoarele:

• temeiul legal în ceea ce privește prelucrarea trebuie identificat corespunzător și exprimat într-un mod cât mai clar;

• informarea persoanelor vizate trebuie efectuată concis, pentru a fi ușor de înțeles, utilizându-se un limbaj simplu și elocvent;

• dacă prelucrarea datelor se face pe baza consimțământului, acesta va trebui să fie bine informat și neambiguu.

Pentru că în România nu există o practică destul de consistentă a autorităților în privința GDPR, aceste concluzii din cazul Google pot fi o bază peste care comercianții români să-și construiască modul de comunicare și de asigurare a consimțământului de partea clienților.

Cazul Facebook

La ora actuală, multe dintre campaniile de publicitate online se derulează prin platformele puse la dispoziție de Google și Facebook. Dacă anterior s-a văzut că sancțiunea a fost aplicată Google, se poate lua în calcul și o sancțiune în cazul utilizatorilor platformelor de publicitate online.

În 2018, Curtea de Justiție a UE a stabilit că un administrator al unei pagini Facebook destinată fanilor are, împreună cu Facebook, dreptul de a opera datele cu caracter personal ale tuturor vizitatorilor, astfel că poate fi și el sancționat.

Instituția a motivat că atunci când este creată o astfel de pagină Facebook, administratorul poate să ia în considerare anumiți parametri, precum audiența țintă și obiectivele de promovare, care sunt foarte relevante pentru statisticile realizate în urma vizitelor fanilor pe respectiva pagină. Având la dispoziție anumite filtre puse la dispoziție de Facebook, adminul poate defini criteriile în funcție de care sunt realizate statisticile, putând chiar să stabilească pentru ce categorii de persoane pot fi exploatate datele cu caracter personal. El poate obține anumite date cu privire la audiență – precum cele demografice, produsele și serviciile care îi interesează, comportamentul de cumpărare. Toate aceste date pot fi utilizate în scopul dezvoltării unor promoții speciale și pentru canalizarea ofertei de informații.

Cum este suplinită în România lipsa unor reglementări

După cum am menționat anterior, în România s-au remarcat anumite organisme care au propus auto-reglementări în publicitatea online, pentru a suplini lipsa unor impuneri specifice.

Publicitatea și comerțul online pot fi supuse autocontrolului prin intermediul unor organizații profesionale care îndeplinesc un rol de auto-reglementare: RAC (Romanian Advertising Council) și IAB România (Interactive Advertising Bureau Romania). Astfel, chiar dacă acestea instituie reguli de bună practică pentru membri, pot oferi un reper în publicitate la modul general.

RAC și-a manifestat interesul de a crea și dezvolta un sistem etic de autocontrol în publicitate, prin care să fie asigurate protecția consumatorilor și interesul public cu privire la consecințele nefaste ale publicității. A fost elaborat în acest sens Codul de Practică în Comunicarea Comercială, care reprezintă un set de reguli pentru cei care activează în publicitatea online și în comunicările comerciale.

IAB România a contribuit de asemenea la setarea unor bune practici în publicitate. Specialiștii de aici au publicat recomandări care vizează diverse tipuri de publicitate, cum ar fi cea prin e-mail, dar si un ghid de vizibilitate pentru publiciști.

Activitatea de publicitate pe internet este, de regulă, pasată către un terț. Din acest motiv, pentru că intervin mai mulți actori care să răspundă în cazul încălcării obligațiilor legale, și toți vor răspunde în egală măsură, este important să se reglementeze prin contract obligațiile și responsabilitățile fiecărei părți.

Este important de subliniat faptul că orice companie ar trebui să acorde o atenție deosebită respectării obligațiilor impuse de GDPR, având în vedere că sancțiunile acordate se aplică la cifra de afaceri, astfel că pot avea valori destul de mari.