Data de 9 mai are o însemnătate specială pe continentul european, fiind Ziua Europei, dată la care românii privesc și spre trecut, dar și spre viitor, analizând plusurile și minusurile integrării României în Uniunea Europeană. Un lucru este cert: nivelul de trai în România a urcat pe un drum ascendent odată cu intrarea în „lumea” bună a Europei, adică de la 1 ianuarie 2007.

Ajutoarele financiare nerambursabile, unul dintre marile avantaje

Integrarea în UE i-a adus României bani europeni nerambursabili, pentru finanțarea proiectelor naționale și locale. Potrivit unor date prezentate de Economedia.ro provenite de la specialiști consultanți, pentru fiecare euro plătit către bugetul UE, s-au primit 3 înapoi. Tot din aceleași date reiese că dacă în 2007 un român își permitea sub 50% din consumul unui european, în 15 ani s-a ajuns la un nivel de 73% (la sfârșitul anului 2021), în condițiile în care România nu a profitat din plin de fondurile europene pe care le-ar fi putut atrage.

Chiar dacă această creștere a PIB-ului pe cap de locuitor este incontestabilă, specialiștii consideră că România mai are mult de lucrat, pentru a ajunge la un nivel apropiat de economiile performante ale Europei.

Pe ce loc se află România în UE

PIB-ul per capita, adică valoarea PIB pe cap de locuitor ce se reflectă în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS, este, în România, de 73% din media UE, România fiind în aceeași grupă cu Polonia (77%), Ungaria (76%), Portugalia (74%), care, după cum se poate vedea, au valori mai mari, depășind însă PIB-ul per capita din Letonia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria, această din urmă țară fiind pe ultimul loc cu o valoare de 55%.

În 2021, țara din UE care a stat cel mai bine, din punct de vedere economic, a fost Luxemburg, care a avut un PIB/locuitor exprimat în PPS cu 177% mai mare decât media UE. Pe locul al doilea a fost Irlanda, cu un PIB/locuitor exprimat în PPS de 121% peste media înregistrată în UE, după care, la o distanță mare, se află Danemarca (33% peste media înregistrată în UE).

Explicația pentru care Luxemburgul face cea mai mare performanță dintre statele membre UE ar fi, potrivit experților, că în această țară sunt angajați mulți rezidenți străini care contribuie la PIB-ul țării, dar acești angajați nu fac parte din populația rezidentă din Luxemburg, iar cheltuielile lor de consum sunt înregistrate în țările de reședință.

În ceea ce privește Irlanda, aici PIB-ul ridicat pe cap de locuitor se explică într-o oarecare măsură, prin prezența multinaționalelor ce dețin proprietate intelectuală. Mai exact, contractul de producție ce este asociat cu aceste active contribuie la PIB. Dar o parte a veniturilor ce apar din această producție se returnează proprietarilor finali ai companiilor din afara țării.

Evoluția României în UE, în cei 15 ani

Evoluția României în cei 15 ani de când este membru UE a fost analizată, pentru Economedia, de către o echipă de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), din cadrul UBB Cluj.

Specialiștii au arătat că PIB-ul pe cap de locuitor în PPS a crescut de la 10.000 de dolari, cât era la începutul anilor `90, până la 28.000 de dolari – în anul 2021. Din compararea datelor cu media PIB-ului în PPS al Uniunii Europene, se remarcă o convergență rapidă a României. În momentul când a aderat la UE, România avea sub 40% din media din UE, iar la finalul lui 2021 a ajuns la 73%.

Specialiștii spun însă că raportarea bunăstării la PIB nu este relevantă în totalitate, având în vedere că în ultimii ani, au plecat temporar din țară milioane de români, iar activitatea pe care aceștia o întreprind nu contribuie la PIB, dar PIB-ul îi ia în considerare, ceea ce înseamnă că PIB-ul pe locuitor este mai scăzut „pe foaie” decât este în realitate. La acest aspect se mai adaugă și faptul că în țara noastră ponderea muncii din PIB este inferioară celei din vestul Europei, pentru că multe companii care își desfășoară aici activitatea virează sume mari către sediile din străinătate, ceea ce înseamnă că Produsul Național Brut este sub Produsul Intern Brut.

România a recuperat rapid și mult din decalajele față de Europa Occidentală, prin mai multe moduri. Românii din diaspora au trimis acasă, de la data aderării României la UE și până în prezent circa trei sferturi din ceea ce a însemnat investiții străine directe. Și apartenența la piața comună a adus beneficii importante, din punct de vedere economic. Pe lângă toate acestea mai există și avantajul credibilității și siguranței pentru investitori, de care se bucură o țară UE.

În perioada pandemiei, care a fost una ce a solicitat la maximum economiile din toată lumea, economia României a avut o scădere de doar 3,9%, fiind una dintre cele mai reduse din UE, iar în 2021, an care de asemenea a stat sub semnul pandemiei, creșterea economică a fost de 5,9%. Potrivit informațiilor prezentate de Economedia, principalul motor al creșterii economice a fost consumul, care în prezent, sub tensiunea inflației, este așteptat să încetinească. Din acest motiv, dezvoltarea economiei ar trebui să ia în calcul atragerea investițiilor, ceea ce i-ar asigura pe termen lung o creștere susținută.

Cum stă România ca forță de muncă

În privința forței de muncă, România este o țară destul de ieftină. Este de notat faptul că rata șomajului se afla înainte de pandemie la un minim istoric, ceea ce înseamnă că nu mai există forță de muncă disponibilă, iar de aici problemele sunt din ce în ce mai mari, pentru că emigrația face ca forța de muncă să nu mai fie calificată, asta în condițiile în care deja populația României este îmbătrânită.

Dacă în 2019 rata șomajului ajunsese la minimul istoric de 3,9%, din cauza pandemiei, aceasta a început din nou să crească, ajungând în decembrie 2021 la 5,4%. Dar această valoare este totuși una redusă față de media UE, de 6,2%.

Ce perspective sunt pentru evoluția economică a României?

Nivelul de trai a crescut în România de când a aderat la Uniunea Europeană. În următorii ani, creșterea ar putea fi influențată de fondurile europene. Perspectivele sunt optimiste, spun experții, având în vedere că există un mediu industrial competitiv, costurile cu forța de muncă sunt încă mici și există un potențial bun în agricultură. Toate aceste premise tind către o creștere durabilă.

Este foarte important pentru dezvoltarea economică a țării să crească și capacitatea de absorbție a fondurilor. România se află sub media europeană în privința absorbției fondurilor europene alocate prin programele operaționale precedente (50%, în comparație cu media europeană de 61% pentru fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.

Pentru ca România să avanseze, este nevoie de o schimbare de direcție, dar și de politici mai sofisticate, sunt de părere analiștii economici. Mai exact, se cere o nouă clasă de politici economice, care să transforme poziția României în lanțurile globale. Doar două județe din România depășesc nivelul național, din acest punct de vedere: București-Ilfov și Cluj.