Profitul unei companii se poate repartiza acționarilor în mod proporțional cu numărul de acțiuni pe care aceștia îl dețin. Această parte din profit care este distribuită poartă numele de dividende.

Nu doar companiile plătesc dividende, ci pe piața internațională de capital diverse fonduri mutuale și fonduri care sunt tranzacționate la bursă (ETF) plătesc această cotă-parte din profit.

Definiția dividendelor și tipurile de dividende

Dividendele sunt așadar o parte din profitul unei societăți pe acțiuni (SA) care îi revine unui acționar la finalul fiecărui exercițiu financiar, în funcție de acțiunile pe care le posedă.

Sunt 2 tipuri principale de dividende:

• dividende care se plătesc în bani: acestea intră în posesia acționarilor în numerar;

• dividende care se plătesc în acțiuni: deși nu sunt dividende propriu-zise, ele pot fi asociate cu acestea, pentru că profitul companiei se distribuie sub formă de acțiuni.

Companiile de stat sunt obligate prin lege să distribuie sub formă de dividende mai mult de 50% din profitul net.

Companiile private nu au niciun fel de obligație, din acest punct de vedere, ci pot acorda dividende după o decizie a Adunării Generale a Asociaților (AGA), care poate stabili și ce parte din profit va fi raportată ca dividende. Suma respectivă se va împărți ulterior la numărul total de acțiuni, dividendul pe o acțiune fiind rezultatul obținut.

Impozitul pe dividende – ce este

Potrivit noului Cod Fiscal, persoanele juridice din România care plătesc dividende către alte persoane juridice românești trebuie să rețină, să declare și să achite impozitul pe dividende reținut către bugetul statului.

Pentru persoanele juridice, impozitul pe dividende este stabilit prin aplicarea cotei de impozit de 5% asupra dividendului brut care se plătește unei persoane juridice din România. Impozitul va fi declarat și plătit la bugetul statului până la data de 25 inclusiv a lunii care urmează celei în care s-a achitat dividendul.

Pentru persoanele fizice, Codul fiscal prevede aplicarea unei cote de 10% pentru sănătate. Plata dividendelor se face strict în cazul în care persoanele fizice obțin din dividende și din alte activități, într-un an, venituri care au o valoare cel puțin egală cu 12 salarii de bază brute minime.

Cum se calculează impozitul pe dividende

După cum s-a menționat deja, impozitul pe dividende se stabilește aplicându-se o cotă de impozit de 5% asupra dividendului brut achitat unei persoane juridice din România.

Cota de 10% pentru sănătate (CASS dividende) se achită doar în situația deja amintită și este una fixă, de 2.280 lei.

Iată un exemplu de calcul pentru impozitarea dividendelor:

• o firmă are un profit anual de 50.000 de lei;

• Impozitul pe dividende se calculează 50.000 lei x 5% = 2.500 lei;

• dacă este un singur acționar, dividendele care îi revin sunt: 47.500 lei;

• CASS-ul plătit de acționar: 22.800 lei x 10% = 2.280 de lei. Această sumă se plătește per trimestru, în 4 tranșe egale;

• Suma netă cu care se alege, la final, acționarul este: 47.500 – 2.280 = 45.220 lei.

Care sunt excepțiile de la plata dividendelor

Sunt câteva situații bine stabilite de lege în care impozitul pe dividende nu se reține și nu se plătește la stat:

• dividendele sunt încasate de o persoană juridică din România, care este societate-mamă pentru o filială care se află într-o altă țară din Uniunea Europeană;

• compania respectivă este o organizație non-profit, o organizație sindicală sau o organizație patronală;

• un contribuabil care primește dividende desfășoară exclusiv o activitate de cercetare, inovare sau dezvoltare;

Avantajele și dezavantajele dividendelor

Dividendele prezintă și avantaje, și dezavantaje. Principalul lor avantaj ar fi că acționarii beneficiază în mod direct de profitul înregistrat de companie, iar dezavantajul ar fi că valoarea acțiunii unei companii scade cu o sumă care poate fi mai mare sau mai mică decât cea a dividendului.