Modificările fiscale care au fost prevăzute în Ordonanța creșterilor de taxe (OG 16/2022) nu sunt în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internațional, care sugerează implementarea unei reforme fiscale. Astfel, FMI afirmă într-o notă de subsol că modificările fiscale nu au fost respectate. De pildă, s-a observat o reducere a scutirilor de la construcții și de la IT, și nu o eliminare cum a fost recomandat, iar pragul de la microîntreprinderi s-a redus la 500.000 de euro, și nu la 100.000 de euro. În ceea ce privește impozitul pe dividende, acesta a crescut de la 5% la 8%, și nu la 10% cum a fost sugerat.
Referitor la impozitarea proprietății, măsurile recente par să fie în conformitate cu recomandările experților FMI. Fondul Monetar Internațional a declarat într-un document că domeniul fiscal este aglomerat de scutiri atribuite pentru anumite sectoare, mai ales pentru IT, construcții și agricultura, tratamente speciale, dar și de lacune, care afectează corectitudinea și eficacitatea. Astfel, este necesară o reformă largă care să amelioreze impozitarea între sursele de venit și sectoare, situație care ar putea genera peste 1,25% din PIB.
Fondul Monetar Internațional încurajează în continuare aplicarea unui impozit progresiv
Conform FMI, s-ar putea genera venituri mai mari la buget pentru cei cu cele mai mari surse de venit datorită progresivității, ceea ce contribuie la ameliorarea inegalității financiare din țară. În iunie, în cadrul unei conferințe, reprezentanții Fondului Monetar Internațional afirmă că progresivitatea și procesul de implementare al acesteia sunt însoțite de diverse provocări în momentul colectării.
9 informații de reținut din comunicatul transmis luni de Ministerul Finanțelor
În comunicatul transmis de Ministerul Finanțelor s-a realizat o revizuire a creșterii economice. Cu toate acestea, în raportul FMI s-au sesizat și alte aspecte care trebuie să fie menționate.
-
Creșterea inflației, scăderea investițiilor private, scăderea cererii din partea partenerilor comerciali din UE, întreruperea gazului rusesc în Uniunea Europeana și consecințele ulterioare ale războiului au dus la o înăsprire severă a situației financiare.
-
Ar fi necesar să se implementeze o reformă a impozitelor atât pe venit, cât și pe proprietate, astfel încât să fie eliminate toate lacunele, dar și scutirile, iar sistemul să fie mult mai echitabil. În plus, îmbunătățirea capacității de administrare a veniturilor are capacitatea de a ridica nivelul de eficiență în privința TVA-ului.
-
Tranziția ecologică ar putea fi sprijinită prin taxarea emisiilor de carbon.
-
Oprirea plafoanelor în ceea ce privește prețul energiei. Cu toate că sprijinul pentru cei vulnerabili este necesar, ar trebui ca politicile de preț să evite creșterea bruscă a costurilor și să stimuleze procedura de conservare a energiei.
-
Este necesară consolidarea managementului investițiilor publice, astfel încât finanțarea UE să fie utilizată cât mai eficient.
-
Trebuie să se implementeze reforme structurale pentru eforturile de anticorupție, digitalizare, sănătate și educație, astfel încât potențialul de creștere al României să fie stimulat.
-
Neclaritatea prognozei de creștere economică este suficient de mare, fiind însoțită și de riscuri. Concretizarea sa ar putea avea un impact considerabil:
-
întreruperea gazelor rusești poate duce la reducerea activității cu partenerii comerciali europeni și la prețuri de energie mai mari;
-
din cauza instabilității prețurilor la alimente și energie, veniturile reale ar putea să fie reduse;
-
variantele de Covid pot înrăutăți o posibilă creștere, România fiind țara cu o rată scăzută de vaccinare;
-
constrângerile Coaliției de guvernământ pot întrerupe consolidarea fiscală și reformele, ceea ce poate duce la o scădere considerabilă a ratingului de credit;
-
reformele prevăzute în PNRR pot duce la simplificarea condițiilor de finanțare, stabilizând datoria publică.
-
Compensarea furnizorilor de energie solicită costuri posibil mai mari decât cele care au fost anticipate de autorități.
-
Atenuarea deficitului prin reducerea investițiilor care au fost planificate s-ar dovedi a fi contraproductivă, mai ales în privința infrastructurii.
