Cu toate că previziunile pozitive de la începutul anului, referitoare la revenirea economiei româneşti, s-au concretizat, principalele temeri ale mediului de afaceri sunt legate de modificările fiscale care pot apărea în contextul creșterii datoriei publice.

Un studiu realizat la începutul anului, de PwC România, arăta că cei mai mulți lideri ai companiilor prezente în țară erau optimişti în ceea ce priveşte revenirea economiei naționale după declinul puternic pe care l-a înregistrat în primăvara anului trecut. Lucru care s-a și întâmplat, economia având șanse de a crește chiar cu 7 procente peste estimările iniţiale.

Totuși, acest oprimism al mediului de afaceri nu a fost lipsit de temeri, principala îngrijorare fiind că vor exista majorări fiscale importante, influenţate de creșterea datoriei publice. Cu toate că există asigurări din partea guvernanţilor că acest lucru nu se va întâmpla, managerii nu scot din calcul faptul că pot exista majorări de taxe.

Această teamă a antreprenorilor este justificată deoarece datoria publică a crescut galopant în ultimii doi ani, ajungând în iulie 2021 la 50%, față de 35%, cât era în anul 2019. Această creștere se datorează, în special, împrumuturilor externe pe care Statul le-a făcut în contextul crizei generate de pandemie atât pentru sprijinirea economiei, cât și pentru finanţarea cheltuielilor curente, precum și cele pentru investiţii, care au fost prevăzute de legea bugetară.

La nivelul Uninunii Europene, statele au alocat mari procente din PIB pentru a susţine economia, astfel că deficitele acestora au crescut puternic, însă România se află pe utimul loc în Europa în ceea ce privește nevoia de sprijin financiar, conform datelor FMI, țara noastră alocând numai 2-3% din PIB pentru aceste măsuri.

La nivelul UE, deficitul public general a ajuns la aproximativ 7% din PIB în 2020, dar relaxarea măsurilor de prevenire a evoluţiei pandemiei de Covid și revenirea economică din 2021 vor contribui la diminuarea deficitelor statelor membre, astfel încât media Uniunii să ajungă la valoarea de 4% din PIB în 2022. „În acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021”, se mai arăta în sondajul realizat de PwC România.