Un sondaj realizat de Consiliul Național al IMM-urilor (CNIPMMR) din țara noastră a scos la iveală faptul că unul din trei patroni români se opune creșterii salariului minim. Instituția a realizat acest studiu pentru a cunoaște părerea antreprenorilor care activează în domeniile producție, comerț și servicii, cu privire la subiectul creșterii salariului minim brut începând cu anul 2022.

La acest sondaj, care a fost realizat între 26 august și 3 septembrie 2021, au răspuns 1.108 patroni de IMM-uri, microîntreprinderi, întreprinderi mari, ONG-uri și CMI.

Răspunsurile au fost următoarele:

• 18.5% au fost de acord cu creșterea salariului minim cu 100 de lei;

• 10.3% au fost de acord cu creșterea salariului minim cu 150 de lei;

• 15.7% au fost de acord cu creșterea salariului minim cu 200 de lei;

• 22.2% au fost de acord cu creșterea salariului minim cu peste 200 de lei;

• 33.3% au fost de acord ca salariul sa se mențină la nivelul actual.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR este de părere că cel mai probabil mărirea va fi de 200 de lei, dar întărește că este foarte important ca această mărire să ajungă efectiv la oameni, adică să fie însoțită de o scădere a fiscalității și de înghețarea taxelor. Acesta a mai completat că instituția pe care o conduce va susține creșterea salariului minim pe economie în următorii trei ani, astfel încât să ajungă la o valoare de 3.000 de lei, de la 2.300 de lei cât este în prezent, dar contribuțiile să se mențină la nivelul salariului actual, de 2.300 de lei.

Mai mult de jumătate dintre antreprenorii români sunt de părere că activitatea le va fi afectată în aceeași măsură de creșterea salariului minim brut din anul 2022, iar 33% consideră că activitatea lor va scădea din cauza impactului costurilor salariale. 16.5% sunt însă de părere că activitățile lor se vor îmbunătăți pentru că angajații vor fi mai motivați.

Sunt și angajatori care cred că vor face disponibilizări din cauza creșterii salariului minim, din 2022. 24% dintre respondenți au anticipat acest fenomen, declarând că impactul costurilor va fi prea mare și prea greu de suportat. La polul opus, 8% dintre antreprenori consideră că vor face angajări pentru că salariul va deveni mai motivant.

Care sunt propunerile pentru stabilirea salariului minim brut pe economie

CNIPMMR a realizat o listă cu 8 propuneri pentru stabilirea salariului minim brut pe economie, printre care se numără următoarele:

• creșterea salariului minim fără a spori și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale sau la bugetul de stat – astfel, atât impozitul pe salariu, cât și CAM – contribuția asiguratorie pentru muncă ar urma să se mențină la nivelul celei din prezent – care se aplică salariului minim brut de 2300 de lei;

• angajatorul să poată opta pentru acordarea de stimulente – unul sau mai multe dintre următoarele: tichete de masă, tichete de vacanță, diurnă, abonamente medicale, abonamente de transport etc.;

• eliminarea taxelor la bugetul de stat care se aplică pentru venitul înregistrat de salariați pentru participarea la profit inclusiv regândirea nivelului de taxare a muncii, printr-un nou sistem al deducerilor personale pentru salariați. Adică, până la un anumit prag de salarizare, vor putea fi aplicate cote de impozitare mai mici, pentru ca angajatorul să nu suporte cheltuieli mai mari cu personalul, iar salariatul să se bucure de mai mulți bani în mână;

Totodată, cei de la CNIPMMR au venit cu propuneri și pentru a facilita accesul IMM-urilor la inovare. Propunerile sunt următoarele:

• alocarea unor fonduri europene suplimentare din cadrul financiar 2014-2020;

• alocarea a cel puțin 0.4% din PIB pentru a fi finanțate programe diverse de dezvoltare și pentru măsurile care sprijină înființarea de întreprinderi noi sau dezvoltarea IMM-urilor;

• operaționalizarea urgență a programelor din Legea nr. 346/2004, care se referă la înființarea și dezvoltarea IMM-urilor;

• sprijinirea tuturor IMM-urilor prin intermediul programului PNRR;

• implementarea cadrului financiar 2021-2027 și operaționalizarea fondurilor destinate IMM-urilor.

Consiliul mai este un susținător al corelării nivelului salarial din sectorul bugetar cu cel din sistemul privat. În plus, solicită și suprataxarea cu 90% a diferenței pozitive de profit, datorate creșterii de preț, această diferență fiind obținută în urma comparării profitului aferent anului 2021 cu cel din anul anterior.

Piedici în creșterea salariului minim brut pe țară

Pot fi mai multe piedici care să nu permită această creștere așteptată de angajați în anul 2022, iar antreprenorii le-au numit în cadrul aceluiași studiu:

• 60% dintre ei cred că scumpirile la utilități nu vor permite creșterea salariului minim brut;

• 48% cred că un alt motiv ar fi lipsa unor măsuri de susținere pe piața forței de muncă;

• 33% – lipsa fondurilor europene pentru creșterea competitivității;

• 31% – lipsa unor investiții publice ce duce la limitarea contractelor pentru IMM-uri;

• 16% – existența unor contracte care nu suportă modificări ale structurii lor;

O altă întrebare a vizat subiectul măsurilor care ar putea fi luate de stat pentru creșterea salariului minim brut pe economie din 2022, iar patronii au răspuns:

• 62% – una dintre soluții ar putea fi reducerea fiscalității pe forța de muncă;

• 38% – creșterea acestuia fără creșterea taxelor aferente (impozit, CAS, CASS);

• 7% – impozit 0 și să se mențină CASS și CAS la 37%;

• 25% – 0 taxe aplicate salariului minim.