Ziua de luni a fost una în care prețurile petrolului au urcat din nou, de data aceasta cu 7%. Cotația țițeiului Brent, care este una de referință pe întreg globul, a urcat la mai bine de 115 dolari pe baril, după cum consemnează News.ro, care citează agenția Reuters. Acest lucru se întâmplă într-un context în care țările UE nu și-au manifestat acordul de a se alătura SUA în decizia de embargo asupra petrolului rusesc, după ce a avut loc un atac al grupării Houthi la niște instalații petroliere din Arabia Saudită.

Și contractele futures pentru petrolul Brent au încheiat ziua în creștere cu 7,69 dolari, ajungând la 115,62 dolari – creșterea fiind de 7,12%. Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI), care este de referință pentru piața americană, a ajuns la 112,12 dolari pe baril, înregistrând o creștere cu 7,42 dolari (adică de 7,09%).

Scăderi de producție, din cauza atacurilor grupului Houthi

La sfârșitul săptămânii trecute, atacurile grupului Houthi din Yemen, care este aliniat Iranului, au făcut să scadă temporar producția la o rafinărie a Saudi Aramco, situată în Yanbu. Acest fapt a sporit îngrijorarea pe piața care era deja „în fierbere” a produselor petroliere, în care Rusia este lider global.

După atacuri, Arabia Saudită și-a manifestat o poziție clară: nu va fi responsabilă pentru lipsa de petrol de la nivel mondial, nemulțumită fiind de cum a gestionat SUA Yemenul și Iranul.

Într-un raport recent al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) s-a arătat că unii producători nu ating încă toate cotele de aprovizionare ce au fost convenite.

În același timp, prețurile petrolului au mai fost influențate și de discuțiile referitoare la ridicarea restricțiilor din pandemia COVID-19 din Hong Kong, care ar conduce la creșterea cererii, dar și de companiile americane care se retrag rând pe rând din Rusia.

Ce ar însemna un embargo asupra petrolului rusesc

Unii specialiști se tem că un embargo asupra petrolului rusesc nu ar face altceva decât să agite și mai mult problemele globale în ceea ce privește aprovizionarea. Un lucru este cert: doar incertitudinea în ceea ce privește o eventuală interzicere a importurilor de petrol din Rusia de către Uniunea Europeană a făcut să se înregistreze creșteri de 5% la contractele futures pentru benzină din Statele Unite ale Americii.

Chiar dacă nu a fost transmisă o decizie exactă a UE în acest sens, guvernele statelor respective, printre care și România, iau în considerare să impună Rusiei un embargo petrolier, drept sancțiune pentru invadarea Ucrainei. În acest sens, în această săptămână reprezentanții guvernelor din țările UE se vor întâlni cu președintele SUA, Joe Biden, într-o serie de summit-uri care au scopul de a transmite Rusiei că răspunsul Occidentului este unul ferm și unitar în ceea ce privește invadarea Ucrainei.

În Europa se pune problema dacă piața este capabilă să înlocuiască livrările din Rusia. În țara noastră, o treime din petrolul care este procesat provine din Rusia, astfel că cel puțin o rafinărie ar urma să fie afectată de această decizie.

Probleme pentru rafinăriile din România

Într-un raport al Comisiei Europene, în 2019, România a importat din Kazahstan 30,7 milioane de barili de țiței, iar din Rusia – 25 de milioane de barili de țiței, dintr-un total de 87,2 milioane de barili procesați.

Drept răspuns la intenția UE de a interzice petrolului rusesc, Rusia a amenințat că va închide o conductă majoră de gaze către continent, iar ponderea acestui gaz în consumul UE este de 40%, printre cele mai dependente țări fiind Germania.

Potrivit specialiștilor, rafinăriile din România importă circa două treimi din țițeiul procesat. Există însă și o rafinărie care funcționează cu țiței obținut din producția internă, iar aceasta este Petrobrazi, care este operată de OMV Petrom. Însă, în 2021, producția de țiței a acestui grup s-a diminuat cu 4,3%, în special din cauza declinului natural. Totodată, grupul și-a vândut activele din Kazahstan, acest fapt diminuând producția cu 0,8 milioane de barili.

Pe de altă parte, Lukoil utilizează la Petrotel țiței pe care îl importă din Rusia, iar Petromidia (care face parte din grupul KMG) prelucrează petrol ce se extrage din Kazahstan.

Rompetrol importă petrol care se produce în Kazahstan, prin CPC (Caspian Pipeline Consortium), un proiect internațional de transport al țițeiului, în care sunt implicate Rusia, Kazahstanul și companiile de petrol și gaze, toate acestea operând o conductă mai mare de 1.500 de km.

Prețul crescut al țițeiului nu este singura problemă. Prețul oțelului a ajuns la un nivel record, după ce au apărut noi perspective asupra interzicerii importurilor din Rusia. UE este o piață foarte importantă pentru producătorii de oțel din Rusia. Însă majoritatea oțelăriilor sunt deținute de oligarhi ruși, iar tendința UE este de a înăspri sancțiunile după invadarea Ucrainei. Această piață era deja afectată din cauza pierderii exporturilor provenite din Ucraina, al cincilea mare furnizor al Europei.