În ceea ce privește consecințele pe termen lung ale războiului din Ucraina, mulți se tem de faptul că economiile europene ar putea fi puse în dificultate de un eventual șoc energetic dacă Rusia decide să sisteze exporturile de petrol și gaz. Unii analiști sunt de părere că raționalizarea energiei va provoca o recesiune economică, iar Banca Centrală Europeană (BCE) aduce în discuție o explozie a inflației.

Ținta BCE este o rată a inflației de doar 2%

Obiectivul țintă al BCE este o rată a inflației de 2%, iar în rândul oamenilor cu putere de decizie din cadrul instituției se discută despre înăsprirea politicii monetare, ceea ce ar aduce majorări de dobânzi și retragerea stimulentelor pentru creștere economică.

Oficiali ai BCE au menționat în repetate rânduri că nu se va interveni asupra dobânzilor, care sunt instrumentul principal utilizat pentru echilibrarea prețurilor, până ce nu vor fi oprite stimulentele. Înainte ca războiul din Ucraina să înceapă, banca centrală a zonei euro părea mai degrabă reticentă vizavi de ipoteza unei majorări a dobânzilor. Acum, mai mulți analiști iau în calcul o astfel de acțiune din partea BCE, deși ar putea fi prea devreme pentru acest gen de preconizări.

Înainte de războiul din Ucraina, BCE asigura că factorii care se află la baza majorării prețurilor sunt trecători, dar scumpirile nu par să înceteze. Dimpotrivă, creșterile de prețuri sunt alimentate din două direcții: pe de o parte, problemele din lanțul de aprovizionare apărute în contextul pandemiei, și pe de altă parte speculațiile potrivit cărora Rusia ar putea să recurgă la sistarea exporturilor de gaze către țările europene. În cazul speculațiilor privind reducerea fluxului de gaze și petrol către Europa, războiul crește șansele ca acest scenariu să devină realitate.

Economia zonei euro ar putea crește cu doar 2,3%

Scenariul de bază al BCE prevede o creștere a economiei zonei euro de 3,7%, însă aceasta ar putea fi de doar 2,3%, potrivit scenariului pesimist. Cât despre inflație, ar putea să ajungă la 7,1%, față de 5,1%. Obiectivul BCE referitor la ținta de inflație este un nivel de 2%, considerat optim pentru menținerea unui echilibru între creșterea prețurilor și creșterea economică.

Economia europeană a mai trecut prin amenințări similare și în 2014, anul în care Rusia a invadat pentru prima dată Ucraina și a anexat Crimeea. Moscova a fost sancționată și atunci de către Occident, dar sancțiunile nu au fost la fel de aspre ca cele din prezent. La vremea aceea, exista pericol de deflație, dar economiile zonei euro și ale UE nu au intrat în recesiune în acel an sau în anul următor.

Stagflația, cel mai pesimist scenariu pentru zona euro

În Europa, se discuta despre stagflație și înainte de război, însă acum această ipoteză este și mai intens dezbătută. Potrivit unor surse, inclusiv oficialii BCE ar fi luat în calcul posibilitatea ca un șoc stagflaționist să se producă. De această dată, nu este vorba de o creștere economică negativă, ci de amenințarea imediată a inflației.

BCE explică faptul că inflație este atunci când cu 2 euro se cumpără azi mai puțin decât se cumpăra luna trecută cu aceeași sumă, iar deflația se traduce prin inflație de lungă durată, fără ca economia să înregistreze creșteri.

Analiștii sunt de părere că riscurile de stagflație cresc

Pe marginea riscurilor de stagflație în zona euro, analiștii ING consideră că acestea sunt destul de mari și nu exclud varianta ca BCE să majoreze dobânda de politică monetară spre finalul anului. Pe lângă speculațiile și temerile vizavi de creșterea prețurilor la energie, există și alte probleme care trebuie luate în calcul. De exemplu, războiul a limitat accesul fermierilor din Europa la porumbul ucrainean, iar îngrășămintele chimice s-au scumpit tot mai mult.

Într-o altă ordine de idei, conducerii BCE îi revine sarcina de a stopa inflația fără a opri creșterea economică, ceea ce ar putea fi catalogat drept o misiune imposibilă.