În 2020, numărul controalelor fiscale a ajuns la 24.000 din cauza pandemiei, o scădere drastică în comparație cu ultimii ani, ținând cont că în 2016 numărul controalelor era de 46.000. 2021 ar putea fi anul în care inspectorii fiscali să recupereze timpul pierdut, strategia ANAF având în plan o creștere a numărului de inspecții fiscale cu 10% până la finalul anului 2025. Conform unui sondaj EY, realizat la începutul anului, mai mult de jumătate dintre participanți au ca obiectiv creșterea numărului de inspecții fiscale și o strictețe mai mare în controlul banilor.

Măsurile adoptate pentru a oferi sprijin afacerilor în vreme de pandemie au provocat presiuni bugetare pe care guvernele încearcă să le gestioneze. Peste 50% din liderii fiscali din întreaga lume au ca proiecție o intensificare a controlului Fiscului în perioada următoare, mai precis în următorii 3 ani.

Colectarea datelor prin metode tradiționale – completată de digitalizare

Schimbările în ceea ce privește tipurile de impozite au devenit rapide, iar modalitatea prin care inspectorii fiscali obțin și analizează date referitoare la afacerile cu risc fiscal crescut se află într-o continuă transformare. Acum, interpretarea umană este suplimentată de inteligența artificială.

Potrivit răspunsurilor participanților la sondajul EY, riscul fiscal poate veni de oriunde – fie că e vorba de controlul activităților zilnice ori controlul companiilor solide în plan comercial. Cu toate că se constată existența unei căi de mijloc, mai exact colaborarea cu autoritățile fiscale, instituția din România care stabilește aplicarea indicatorului “Grad de risc” și care stabilește cine este controlat rămâne opacă.

Previziunile arată că în baza noilor obligații de raportare, multe companii vor deschide litigii ce ar putea genera un nou val. În plus, multe jurisdicții sunt periclitate de presiunea asupra guvernelor, provocată de reducerea deficitelor bugetare care au apărut în urma răspunsului la pandemia de COVID-19.

Mai bine de jumătate dintre participanții la sondajul menționat anterior au declarat că prețurile de transfer constituie cea mai mare sursă de risc, fiind o problema care trebuie inspectată cu prioritate de guvernele lor. Multinaționalele se așteaptă ca prețul de transfer să fie în prim plan pentru controalele fiscale, peste 50% dintre participanți făcându-și griji cu privire la trecerea printr-un astfel de control.

Pe lângă schimbările în ceea ce privește numărul inspecțiilor fiscale există schimbări și în abordarea acestora în domeniul prețurilor de transfer, precum și schimbări în volumul de informații pe care autoritățile le solicită. Se pare că vor exista controverse fiscale din pricina presiunii exercitate asupra domeniului prețurilor de transfer, aceasta din urmă fiind generată de cerințele de raportare și transparență.

Munca de acasă – sau telemunca – a devenit o normalitate care implică la rândul său riscuri fiscale. Aproape jumătate dintre companiile care au răspuns la sondaj au declarat că au avut probleme generate de schimbările condițiilor de călătorie, de stabilirea sediilor fixe, de stabilirea contribuțiilor sociale și din pierderi sau rambursări. Companiile care nu sunt gata să raporteze în conformitate cu reglementările se pot confrunta cu riscuri fiscale direct din interior.

România – unde se situează din punct de vedere al riscurilor fiscale

Și în România se anticipează o creștere a numărului de controale fiscale, similar tendinței globale de intensificare a acestora. De aceea, se recomandă ca raportările privind impozitele și taxele locale să fie bine documentate și justificate. Între anii 2016-2019, numărul inspecțiilor fiscale a înregistrat o scădere drastică, însă în 2020 și-a menținut stabilitatea – cu un număr de 24.000 de inspecții. Aparent, activitatea inspectorilor fiscali nu a fost afectată profund de restricțiile adoptate în contextul pandemiei și de deficitul mijloacelor digitale de desfășurare a activităților specifice, motiv pentru care numărul inspecțiilor fiscale din 2020 a înregistrat o scădere de numai 10% în raport cu anul 2019.

Potrivit rezultatelor analizei efectuate de EY România, există o scădere constantă în sumele colectate în urma inspecțiilor fiscale. Dacă în 2016 suma colectată era de 11,4 miliarde de lei, în 2019 valoarea acesteia a scăzut la 4,9 miliarde de lei. În 2020, suma colectată de Fisc de la contribuabili a fost de 4,2 miliarde de lei. Media sumelor colectate per contribuabil persoană juridică a înregistrat la rândul său o scădere remarcabilă. În 2017, valoarea acesteia era de 500.000 de lei, doi ani mai târziu a scăzut la 260.000 lei per contribuabil (persoane juridice). Se pare că doar colectarea arieratelor înregistrează creșteri masive, sumele colectate prin executare silită fiind de asemenea într-o scădere continuă.

Guvernul planifică o creștere cu 10% în numărul inspecțiilor fiscale și totodată consolidarea controlului documentar efectuat la distanță, încât în anul 2025 acest tip de control să reprezinte mai bine de 50% din totalul verificărilor. Până la sfârșitul anului viitor se urmărește definitivarea indicatorilor de risc și stabilirea claselor de risc în funcție de aceștia.