Pentru a transforma în realitate visul de a avea propria afacere este nevoie de ambiţie, documentare şi de mult timp pentru a parcurge toţi paşii necesari.

Există mai multe variante de a deveni antreprenor în România: persoana fizică autorizată sau PFA, întreprinderea individuală sau II, societatea cu răspundere limitată (SRL) şi societatea cu răspundere limitată debutant (SRL-D) sau societatea pe acţiuni sau SA.

Cea mai aleasă varianta în România este cea a unui SRL (Societate cu Răspundere Limitată), pentru că în acest caz statul impune cele mai mici taxe. Faptul că în mediul privat din România majoritatea firmelor sunt SRL-uri spune ceva despre avantajele acestei forme de organizare a afacerii.

Pe de altă parte, o altă formă de organizare juridică pe care antreprenorii la început de drum o iau în calcul este SRL-D, adică Societatea cu Răspundere Limitată Debutantă. O astfel de entitate juridică poate fi înfiinţată de persoane care anterior nu au avut nicio firmă înregistrată la Registrul Comerţului.

Spre deosebire de SRL, SRL-D are o activitate limitată la doar câteva domenii. Avantajul său principal constă în faptul că poate atrage ajutoare nerambursabile şi este scutită de unele obligaţii.

Prin urmare, pentru persoanele care intenţionează să desfăşoare o activitate economică una dintre cele mai bune variante o reprezintă propria companie. Există însă şi activităţi economice care prin natura lor nu necesită înfiinţarea unui SRL, PFA fiind o formă de organi mai potrivită. Acestea sunt aşa numitele profesii liberale sau activităţile independente (scriitori, taximetrişti, muzicieni, zugravi, IT-isti etc).

 1. Ce este SRL

SRL este o entitate juridică pentru care sunt prevăzute drepturi şi obligaţii. În cadrul acestei forme de organizare, obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii răspund doar în limita aportului lor. Mai precis, fondatorul poate fi o entitate separată de firmă, ale cărui bunuri nu pot fi urmărite de creditori.

Legea care reglementează înfiinţarea societăţilor cu răspundere limitată în România este Legea nr. 31 din 15 noiembrie 1990, căreia i s-au adus adăugiri inclusiv în 2020. Conform acesteia, un SRL poate avea maximum 50 de asociaţi, dar poate fi asumat şi de un asociat unic. De asemenea, o astfel de societate poate funcţiona în numeroase domenii, fără prea multe restricţii.

În cazul unui SRL există anumite plafoane ale cifrelor de afaceri, în funcţie de care se pot primi ajutoare nerambursabile de la stat, dar şi alte beneficii, precum: scutire sau reduceri la plata unor taxe. O astfel de firmă poate să participe la licitaţii şi să încheie contracte.

În România, pe lângă SRL, mai exista încă patru forme juridice de organizare a afacerii:

• societate în nume colectiv (SNC);

• societate în comandita simplă

• societate pe acţiuni (SA);

• societate în comandită pe acţiuni (SCA);

Societatea în Nume Colectiv (SNC): este acea formă de societate comercială la care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidar a tuturor asociaţilor;

Societatea în Comandita Simplă (SCS): este acea formă de societate comercială în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor comanditaţi;

Societatea pe acţiuni (SA): este acea formă de societate comercială al cărei capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Acţionarii răspund doar în limita aportului lor;

Societatea în comandită pe acţiuni (SCA): este acea formă de societate comercială al cărui capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidari a asociaţilor comanditaţi. Asociaţii comanditari răspund numai până la limita aportului lor.

 2. Etapele de înfiinţare a unui SRL în România

Sunt mai multe etape prin care se ajunge de la stadiul de idee la cel de afacere. În cazul unui SRL, vorbim de următorii paşi necesari pentru înfiinţare:

 2.1 Alegerea numelui societăţii, a emblemei şi a formei juridice

Alegerea numelui societăţii este prima etapă care trebuie parcursă. În timp ce unii antreprenori la început de drum au deja în minte un nume, în cazul altora aceasta este o decizie mai dificilă, ce necesită timp, analiza mai multor variante şi selectarea uneia care să reflecte cu acurateţe domeniul de activitate, precum şi preferinţele antreprenorului. După alegere, se va trece la rezervarea numelui societăţii la Registrul Comerţului (ONRC).

Este nevoie să se facă solicitarea pentru trei denumiri diferite, în ordinea preferinţei, iar cererea de verificare disponibilitate şi rezervare nume firmă va putea fi depusă online pe site-ul ONRC, prin e-mail, fax, poştă sau la ghişeul instituţiei. Odată cu această cerere, se mai poate depune un formular completat de verificare disponibilitate şi rezervare emblemă (mai multe informații AICI – Ce este emblema şi care este rolul său pentru o firmă)

Ce condiţii trebuie să îndeplinească denumirea firmei:

• să fie scrisă în limba romană;

• nu trebuie să cauzeze confuzie cu alte firme sau denumiri înregistrate anterior;

• firma se înscrie în Registrul Comerţului, în Certificatul de Înregistrare şi în celelalte documente eliberate de ONRC cu majuscule şi cu diacritice;

• dovada eliberată pentru disponibilitatea şi rezervarea firmei este valabilă 3 luni de la data rezervării şi poate fi prelungită succesiv, printr-o cerere;

• firmele radiate din Registrul Comerţului nu sunt disponibile pentru o perioadă de până la 2 ani de la data radierii;

• firma nu poate conţine cuvintele: ştiinţific, academie, universitate, universitar, școală, şcolar sau derivatele acestora;

• firmele care conţin cuvintele: naţional, român, institut sau derivatele acestora, precum şi sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice centrale/locale trebuie să aibă acordul Secretariatului General al Guvernului, respectiv al Prefectului;

• numele unei societăţi cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire cu semnificaţie proprie, la care se poate adăuga numele unuia sau ale mai multor asociaţi, urmată de menţiunea „Societate cu Răspundere Limitată” scris fie în întregime, fie în formă abreviată „S.R.L”.

 2.2. Stabilirea sediului social al firmei

Sediul social este un element fundamental pentru toate firmele. Orice persoană fizică are un domiciliu, prin urmare şi persoanele juridice au nevoie de un loc de care să aparţină, adică de un sediu social. Acesta este important din mai multe motive:

• se va afla pe toate contractele încheiate de societate şi pe toate facturile emise de aceasta;

• la sediul social se va primi corespondența oficială;

• aici se vor primi controale din partea autorităţilor (ANAF, ITM, DSP etc.);

• în funcţie de sediul social al unei firme se stabileşte ce instanţă este competentă în cazul unui proces. Spre exemplu, pentru a da în judecată o firmă din Timişoara, este nevoie de depunerea unei cereri la judecătoria din această localitate;

• naţionalitatea unei firme se poate stabili tot în funcţie de sediul social.

Unde poate fi stabilit sediul social

Găsirea unui apartament sau a unui spaţiu necesar desfăşurării activităţii este foarte importantă şi de aceea necesită mult timp şi răbdare. Pentru a obţine un act de spaţiu, este nevoie de un contract de închiriere sau de comodat cu proprietarul respectiv. Semnarea unui astfel de contract este o formalitate prealabilă pentru înfiinţarea firmei.

În cazul în care sediul social al firmei se află într-un apartament de bloc, este obligatoriu să se obţină acordul asociaţiei de proprietari şi al vecinilor de pe orizontală şi verticală sub forma unui tabel cu semnături. În Monitorul Oficial nr. 583 din 2 iulie 2020 a fost publicată Legea 102/2020 pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990. Conform acesteia, dacă firmele nu înregistrează activitate la sediul social, nu mai este nevoie de acordul vecinilor, ci de o declaraţie pe proprie răspundere a administratorului ca la sediul social nu se desfăşoară activitate.

Şi în ceea ce priveşte numărul de firme care pot funcţiona într-un apartament au fost aduse modificări. Dacă până în 2020, într-un apartament puteau fi înfiinţate atâtea firme câte camere existau sau încăperi obţinute prin procesul de partajare, începând cu 5 iulie 2020, în cadrul unui sediu pot funcţiona mai multe societăţi comerciale. A fost abrogată prevederea conform căreia la acelaşi sediu pot funcţiona mai multe societăţi numai dacă imobilul, prin structura lui şi suprafața sa utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate. Astfel, într-un apartament pot funcţiona şi 10 firme, fără a mai exista restricţii cu privire la numărul de camere al imobilului.

Pe lângă variantele de mai sus, mai sunt posibile şi următoarele: contractul de vânzare cumpărare, de asociere în participațiune, de leasing imobiliar sau a certificatului de moştenitor. În plus, o altă variantă este găzduirea sediului social la un cabinet de avocatură, care este posibilă pe o durată de maximum 12 luni, conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Acesta este un sediu social temporar, iar dovada sa este contractul de asistență juridică încheiat între avocat şi client, în termenii stabiliţi şi acceptaţi de părţi. După expirarea acestui termen, firma este obligată să îşi schimbe sediul la o altă adresă.

În concluzie, sediul pentru un SRL poate fi:

• un spaţiu închiriat;

• o proprietate personală (fie obţinută prin moştenire, fie printr-un act de vânzare-cumpărare);

• un spaţiu care a fost obţinut prin leasing imobiliar (dovedit printr-un contract de leasing imobiliar);

• spaţiu care a fost obţinut printr-un contract de comodat (dovedit printr-un contract de uz, de uzufruct sau de comodat);

• un cabinet de avocatură (acesta este un sediu social temporar, dovedit printr-un contract de asistenta juridică).

Acte necesare pentru înregistrarea sediului

În vederea înregistrării sediului social la Registrul Comerţului, asociaţii sunt obligaţi să facă dovada deţinerii legale a spaţiului, prin următoarele documente:

• contract de comodat;

• contract de închiriere/subînchiriere;

• contract de vânzare-cumpărare;

• contract de schimb – intabulat;

• contract de concesiune – intabulat;

• contract de uz, înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice;

• contract de donaţie, în formă autentică, intabulat;

• autorizaţie de construire, proces-verbal de recepţie sau extras de carte funciară;

• certificat de moştenitor;

• convenţie de partaj voluntar;

• extras de carte funciară, în original în termen de valabilitate;

• certificat de rol fiscal;

• extras de rol din Registrul agricol;

• hotărârea judecătorească definitivă privind proprietatea;

• hotărârea judecătorească definitivă de ieşire din indiviziune;

• actul de adjudecare a imobilului vândut în cadrul executării silite;

• proces verbal de recepţie a construcţiei;

• contract de asistență juridică privind stabilirea sediului social la sediul profesional al avocatului;

• documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social, înregistrat la administraţia financiară în circumscripţia căreia se situează imobilul cu destinaţie de sediu social;

• certificatul emis de administraţia financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit;

• declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 7 rezultă că sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social.

 

 3 Alegerea obiectului de activitate

În această etapă este necesară consultarea codului CAEN (Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională). Regula generală este aceea că orice entitate are un singur obiect principal de activitate, căruia îi corespunde un singur cod CAEN, stabilit printr-un act constitutiv al societăţii şi tipărit pe certificatul de înmatriculare al firmei. Dacă respectiva entitate decide să întreprindă şi alte activităţi pe lângă cea principală, va menţiona în actul constitutiv şi codurile CAEN pentru activităţile secundare, cu menţiunea că nu vor fi trecute pe Certificatul de Înregistrare.

3.1 Cum este structurată clasificarea CAEN

Prin stabilirea unui cod CAEN, se pot face statistici la nivel naţional despre activitatea firmelor. Clasificarea este structurata pe 4 niveluri:

1. titluri identificate printr-un cod alfabetic;

2. titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre;

3. titluri identificate printr-un cod numeric de trei cifre;

4. titluri identificate printr-un cod numeric de patru cifre.

3.2. Cum se alege codul CAEN

Primul pas este acela de a se citi cu atenţie descrierea aferentă codurilor, pentru a vedea care dintre ele se potriveşte cu profilul de activitate al firmei. Pe site-ul Registrului Comerţului se pot vedea şi listele cu restricţii la alegerea codului CAEN în cazul anumitor activităţi.

3.3. Cum se autorizează un CAEN

După alegerea unui cod CAEN este necesară autorizarea lui. În acest sens, trebuie depusă o declaraţie de îndeplinire a condiţiilor de funcţionare care sunt prevăzute de legislaţia incidentă în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi muncii, în locaţia sau locaţiile în care se desfăşoară activitatea.

Autorizarea se face după depunerea la ONRC a unei declaraţii tip (Model 2) pe propria răspundere în care vor fi menţionare codurile CAEN.

Este important de ştiut că autorizarea codurilor CAEN se face pentru locul de unde se desfăşoară activitatea şi se pot autoriza astfel:

• la sediul social – societatea este autorizată să desfăşoare activităţile în cauză la sediu;

• la un punct de lucru – firma este autorizată să desfăşoare activităţile în cauză la un punct de lucru;

• la terţi – firma este autorizată să desfăşoare activităţile în cauză în afară sediilor şi a punctelor de lucru, adică la terţi. Este cazul freelancerilor sau al persoanelor care nu au un loc fix de muncă, desfăşurându-şi activitatea pe teren.

Exemple: dacă o societate prestează servicii de web design la birourile clienţilor şi nu la un punct de lucru sau la sediu, este nevoie de autorizarea la terţi a codurilor CAEN 6201, 6311, 6312. De asemenea, în cazul în care o firmă de contabilitate îşi desfăşoară activitatea la sediul propriu, dar şi la clienţi, se impune autorizare cod CAEN la punctul de lucru, dar şi la terţi.

În cazul în care apar anumite modificări, precum: schimbarea sediului social, a unui punct de lucru sau a activităţii de bază este necesară depunerea unei noi declaraţii pentru autorizare CAEN – declaraţia M3 (modelul 3).

3.4. Cat costă autorizarea mai multor coduri CAEN

Recomandarea generală este aceea că atunci când se aleg codurile CAEN să se ia în calcul mai multe activităţi, deoarece sunt şanse mari să apară şi alte oportunităţi de afaceri, iar adăugarea ulterioară a unei activităţi va costa timp şi bani. La înfiinţare, se pot menţiona mai multe coduri CAEN ca domenii de activitate secundare fără să se plătească taxe suplimentare. În schimb, orice modificare ulterioară presupune plata unor taxe la ONRC.

3.5. Unde se pot verifica toate codurile CAEN autorizate

Codurile CAEN autorizate la înfiinţarea societăţii sunt menţionate în Certificatul Constatator de Autorizare. Pentru a verifica dacă un cod CAEN este sau nu autorizat, persoana în cauză trebuie să solicite la Registrul Comerţului un certificat constatator de bază.

 4 Întocmirea Actului Constitutiv

Pentru a înfiinţa un SRL şi pentru a desfăşura activităţi comerciale este nevoie de un act constitutiv. Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, o societate cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut. Totodată, se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane, caz în care se întocmeşte doar statutul.

Din Actul Constitutiv care se depune la oficiile Registrului Comerţului, împreună cu actele doveditoare, pentru înregistrarea firmei trebuie să reiasă, de fapt, dorinţa asociaţilor de a se asocia în vederea constituirii firmei. Actul Constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de către toţi asociaţii sau, în cazul subscripţiei publice, de fondatori.

4.1. Ce trebuie să conţină Actul Constitutiv

Conform Legii nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, actul constitutiv al societăţii cu răspundere limitată trebuie să cuprindă:

• datele de identificare a asociaţilor;

• formă, denumirea şi sediul social;

• obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;

• capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării. La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;

• asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. În cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă sunt numiţi cenzori sau auditor financiar; datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar; partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;

• sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;

• durata societăţii;

• modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

Actul Constitutiv al unei societăţi comerciale se semnează de administrator şi asociaţi, după care se autentifică de un avocat şi se depune în dosarul pentru înregistrarea societăţii de către oficiile Registrului Comerţului.

 5 Specimenul de semnătură

Administratorul companiei va trebui să apeleze la serviciile unui notar public pentru a da specimenul de semnătura, un document care va fi adăugat la dosarul de înfiinţare a firmei.

Specimenul de semnătură este de fapt semnătura pe care o va folosi administratorul în toate actele societăţii comerciale. Costul eliberării acestui act variază de la un cabinet notarial la altul, dar în general este situat în jurul valorii de 50 de lei.

Specimenul de semnătura implica o procedură simplă, care se poate realiza atât în prezenţa unui notar, cât şi a funcţionarilor de la Registrul Comerţului.

 6 Completarea, depunerea dosarului şi înregistrarea la Registrul Comerţului

Documentele necesare pentru înregistrarea la Registrul Comerţului sunt:

• cererea de înregistrare;

• Anexa privind vectorul fiscal;

• declaraţia pe propria răspundere

Pe lângă acestea, un dosar complet trebuie să conţină mai multe documente, enumerate mai jos.

6.1. Actele necesare pentru înfiinţarea unui SRL

Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), actele necesare pentru înfiinţarea unui SRL sunt:

Pentru operaţiuni prealabile: Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare denumire firmă (original), completată cu 3 denumiri, în ordinea preferinţelor, respectiv de verificare disponibilitate şi rezervare emblemă (după caz);

Pentru înregistrare:

1. Cererea de înregistrare (original);

2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia străină;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:

   • persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (original);

   • persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (original);

4. Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării denumirii firmei și, după caz, a emblemei;

5. Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

6. Actul Constitutiv (original) – (Modele acte constitutive: SRL asociat unic, SRL mai mulți asociați, comandită simplă, nume colectiv);

7. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social și, dacă este cazul, înscrisul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu secundar;

8. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul social (copii), cu excepția societăților cu răspundere limitată;

9. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire; în cazul în care printre acestea se află şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate (copii certificate);

10. Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi;

11. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice (copie certificată de parte);

12. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original);

13. După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România, în original şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public;

14. Informaţiile din cazierul fiscal al asociaţilor, acţionarilor, membrilor şi reprezentanţilor legali sau desemnaţi, care au obligaţia prezentării certificatului de cazier fiscal (original);

15. Dacă este cazul:

    • actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice (copie certificată);

    • avizul asociaţiei de proprietari privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 196/2018 (completat pe formular – tip – original);

    • mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe seama fondatorului persoană juridică (copie certificată);

    • dovada autorizațiilor/avizelor eliberate de autoritățile competente ca o condiție prealabilă înmatriculării în registrul comerțului, când emiterea unor astfel de autorizații/avize este prevăzută de lege, dovezile privind îndeplinirea condițiilor prevăzute prin legi speciale, corespunzător domeniului de activitate, avizele prealabile prevăzute de legile speciale (în original sau copie certificată);

    • dovadă privind împuternicirea persoanei desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original);

16. Declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice;

17. Dovezile privind plata tarifului legal:

    • tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Solicitanţii pot beneficia în mod gratuit de următoarele servicii:

• îndrumare prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

• îndrumare pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;

• tehnoredactarea cererii de înregistrare;

• redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;

6.2 Informaţii utile în privinţa actelor

Conform specificaţiilor de pe site-ul ONRC, pagina de manuscris a actelor înaintate spre publicare în Monitorul Oficial al României trebuie să conţină 2.000 de semne, inclusiv spaţiile. Actele trebuie să aibă un conţinut lizibil, tehnoredactat la un rând şi jumătate, cu corp 12 Times New Roman, fără să prezinte ştersături sau adăugiri nedactilografiate.

Formularele de cereri şi declaratiile-tip se pot descărca de pe pagina de internet a instituţiei – www.onrc.ro, secţiunea „Informaţii de interes public”, rubrica „Formulare tip”, distribuindu-se totodată gratuit la sediul fiecărui ORCT.

Cererea de înregistrare completată corespunzător, înscrisurile prevăzute de lege, îndosariate şi numerotate, se depun de către solicitant la ORCT direct la ghişeu sau prin poştă/curier, cu scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire sau prin mijloace electronice.

În cazul transmiterii documentelor prin poştă, se va ataşa actul de identitate al solicitantului, în fotocopie certificată olograf, conform cu originalul.

6.3 Depunerea dosarului

După ce au fost adunate toate documentele necesare, vor fi depuse la Registrul Comerţului. Aici, un angajat al instituţiei va verifica legalitatea şi, în funcţie de rezultat, va dispune sau nu autorizarea înmatriculării societăţii. În cazul în care apar nereguli, solicitanţii vor fi contactaţi pentru clarificări şi corecturi. Dacă avizul este pozitiv, se transmite către publicare în Monitorul Oficial al României.

6.4. Ridicarea actelor firmei

Din momentul primirii avizului pentru înmatricularea societăţii, durează aproximativ trei zile lucrătoare până se vor primi actele oficiale ale SRL-ului. Practic, firma dobândeşte personalitate juridică şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

6.5. Care sunt documentele SRL-ului nou înfiinţat

Documentele care se primesc în momentul înmatriculării societăţii sunt:

• rezoluţia de înfiinţare;

• certificatul constatator;

• certificatul constatator pentru codul CAEN;

• certificatul de înregistrare ce conţine Codul Unic de Înregistrare, sediul social, activitatea principală şi numărul de ordine la Registrul Comerţului.

Din acest moment, mai este nevoie de câţiva paşi pentru a putea începe activitatea:

• realizarea unei ştampile cu numele firmei;

deschiderea unui cont bancar pentru persoana juridică la o bancă (vezi aici – De ce acte este nevoie pentru deschiderea unui cont bancar pentru societate?);

• contractarea serviciilor unui contabil – vezi aici variantele – Cum îți vei gestiona serviciile de contabilitate;

• achiziţionarea unui Registru de Evidență Fiscală de la Registrul Unic de Control, ce va trebui efectuată în termen de 30 de zile.

 7. Obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor

În funcţie de obiectul de activitate principal al SRL-ului, dar şi de cele secundare, este necesar ca firma să obţină mai multe autorizaţii şi avize pentru a funcţiona legal. Acestea sunt enumerate în continuare:

• Autorizaţie şi acord de funcţionare de la Primăria în raza căreia se afla sediul social sau punctul de lucru. Se obţine doar dacă există activitate economică în spaţii fizice special dedicate acestui scop;

• Autorizaţie sanitară de la DSP şi sanitar-veterinara de la DSVP. Acestea sunt necesare în cazul afacerilor din sfera alimentară: magazine alimentare, restaurante, cantine;

• Aviz de mediu, în cazul activităţilor economice cu impact asupra mediului: producţia de chimicale, vopsitorii, prelucrarea lemnului etc.;

• Autorizaţie PSI (Protecţia şi Stingerea Incendiilor), Este necesară în cazul activităţilor economice cu un număr mare de angajaţi, clienţi şi care dispun de spaţii extinse: centre comerciale, depozite, baruri, hoteluri etc.;

• Autorizaţie de la ITM, pentru protecţia muncii, în cazul în care există angajaţi;

• Aviz pentru amplasarea de reclame luminoase. Acesta se obţine de la Primărie;

• Aviz pentru difuzarea muzicii – aici este cazul cafenelelor, barurilor, restaurantelor. Avizul de obţine de la ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor);

• Certificat de clasificare a unităţilor de cazare (în cazul pensiunilor şi al hotelurilor). Acesta se obţine de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei;

• Aviz de la Ministerul de Interne şi autorizaţie de la Inspectoratele Judeţene de Poliţie, pentru firmele care se ocupă cu paza şi protecţia;

• Autorizaţie de funcţionare de la Banca Naţională, pentru casele de schimb valutar;

• Aviz de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în cazul firmelor cu activitate de asigurare/reasigurare.

 

Concluzii

Majoritatea celor care îşi deschid o afacere în România aleg ca formă de organizare societatea cu răspundere limitată (SRL), pentru că taxele sunt mai mici decât la următoarea formă preferată, respectiv PFA (persoana fizică autorizată), 1% sau 3% din venit, la care se adaugă impozitul pentru dividende. Tot legat de cheltuieli, SRL-ul care are angajaţi plăteşte, pe lângă salariul net al acestora şi contribuţiile din sarcina angajatului (CAS – 25%, CASS – 10%, impozit – 10%) şi pe cea din sarcina angajatorului (CAM – 2.25%).

Pe lângă aceste cheltuieli, SRL-ul şi angajaţii săi au parte şi de anumite facilităţi fiscale, printre care deduceri personale, scutire de la plata impozitului pe venit pentru anumite categorii sau, din 2020, sume pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor şi acoperirea cheltuielilor cu testarea epidemiologică.

În caz de insolventa a unui SRL asociaţii răspund doar cu patrimoniul înregistrat al companiei, spre deosebire de PFA, unde proprietarii răspund cu averea proprie. Dacă se închide un SRL, este necesar ca toţi asociaţii să fie de acord, iar banii din firma să fie împărţiţi între toţi.

Alegerea unui SRL pentru începerea unei afaceri poate fi o idee bună, dar pentru a face faţă tuturor provocărilor, este necesar să fie studiate toate detaliile şi implicaţiile pe termen lung.